Criză în Africa: Şapte lovituri de stat în trei ani

În Niger, pe 26 iulie 2023, militari au anunţat că l-au înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum. Generalul Abdourahmane Tiani devine noul lider al ţării.

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a anunţat pe 10 august că intenţionează să desfăşoare o forţă regională pentru „a restabili ordinea constituţională”, continuând totodată să privilegieze calea diplomatică.

Militarii propun o perioadă de tranziţie de „trei ani” cel mult, înainte de a preda puterea civililor.

În Burkina Faso, pe 24 ianuarie 2022, preşedintele Roch Marc Christian Kabore este alungat de la putere de către militari, locotenent-colonelul Paul-Henri Sandaogo Damiba fiind învestit preşedinte în februarie.

Pe 30 septembrie, Damiba este la rândul său demis de militari, iar căpitanul Ibrahim Traore este învestit preşedinte de tranziţie până la alegerile prezidenţiale prevăzute să aibă loc în iulie 2024.

În Sudan, pe 25 octombrie 2021, militari conduşi de generalul Abdel Fattah al-Burhan alungă de la putere conducerea civilă de tranziţie, ce trebuia să ducă ţara spre democraţie, după 30 de ani de dictatură a lui Omar Al-Bashir, el însuşi destituit în 2019.

Din 15 aprilie 2023, un război generat de lupta pentru putere între generalul Burhan şi fostul său secund Mohamed Hamdan Daglo s-a soldat cu cel puţin 5.000 de morţi în această ţară.

În Guineea, pe 5 septembrie 2021, preşedintele Alpha Conde este înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat militară. La 1 octombrie, colonelul Mamady Doumbouya devine preşedinte. Militarii au promis să redea puterea civililor până la sfârşitul lui 2024.

În Mali au fost două lovituri de stat în numai nouă luni. Pe 18 august 2020, preşedintele Ibrahim Boubacar Keita este înlăturat de la putere de către militari şi un guvern de tranziţie este format în octombrie.

Însă pe 24 mai 2021, militarii îi arestează pe preşedinte şi pe prim-ministru. Colonelul Assimi Goita este învestit în iunie drept preşedinte de tranziţie.

Junta militară s-a angajat să cedeze puterea civililor după alegerile prevăzute să aibă loc în februarie 2024.