Criză în România – Companiile au probleme grave, tot mai multe firme mari intră în insolvenţă şi în procedură de concordat preventiv. Care sunt cele mai afectate sectoare şi care este paradoxul fiscal din mediul de afaceri (analiză)

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în primele şase luni ale anului 2026, în România, a crescut cu 43,1%, a celor care au intrat în procedură de concordat preventiv a crescut cu 104%, iar falimentele au scăzut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În total, în prima jumătate a anului 2026, 303 companii au intrat în proceduri colective, faţă de 217, adică cu 36,9% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului anterior„, arată radiografia procedurilor de restructurare Infinexa Insights citată de Agerpres.

Analiza nu include microîntreprinderile.

„Mai important decât creşterea de 40% a numărului de dosare de insolvenţă e că valoarea companiilor afectate a crescut şi mai mult; vorbim despre firme cu active mai mari şi cu mai mulţi angajaţi decât media anilor trecuţi. Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvenţe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanţul de furnizori, în piaţa muncii locală, în creditorii implicaţi„, a declarat Adrian Lotrean, fondator şi CEO Infinexa, citat în comunicat.

Valoarea activelor imobilizate ale companiilor aflate în procedura insolvenţei a crescut cu 216% în perioada analizată, de la 1,06 la 3,35 miliarde lei, în timp ce, societăţile care au intrat în faliment au înregistrat o valoare totală a activelor de 100 milioane lei, în scădere cu 47,4% faţă de primul semestru al anului 2025, notează sursa citată.

Totodată, valoarea bunurilor imobilizate a scăzut şi în privinţa companiilor aflate în procedura concordatului preventiv, cu 55,6%, de la 3,72 miliarde lei la 1,65 miliarde lei.

Majoritatea companiilor (224) care au intrat în proceduri colective (insolvenţă, concordat preventiv, acord de restructurare sau faliment simplificat) în primul semestru al anului 2026 activează în cinci sectoare economice: comerţ, construcţii, industrie prelucrătoare, agricultură şi transport.

Astfel, 70 de companii din comerţ, cu active totale de aproape 1 miliard de lei, o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de lei şi 1.663 de angajaţi, se află pe rolul instanţelor pentru a încerca să îşi salveze afacerea sau să o închidă.

Clasamentul este dominat de comerţ (70) şi construcţii (64), ambele operând cu marje subţiri, dependenţă de capitalul de lucru şi de creditul furnizorilor şi având o sensibilitate imediată la orice contracţie a consumului. Profilul dificultăţii în cadrul acestor două sectoare relevă companii uşoare în active şi grele în obligaţii curente, iar acest profil le aduce recurent în faţa instanţei mai degrabă prin frecvenţă decât prin greutate.

Industria prelucrătoare nu domină prin frecvenţă, dar concentrează cea mai mare valoare de active imobilizate din întregul semestru (1,66 miliarde de lei), iar această greutate este covârşitoare în seama unei singure companii, procesator de carne de pasăre, aflat în concordat preventiv.

În momentul deschiderii procedurii, cumula 989 de milioane de lei active imobilizate, 1,09 miliarde de lei cifră de afaceri şi 1.848 de angajaţi. Restul industriei prelucrătoare coboară la circa 675 de milioane de lei şi trece sub industria agricolă în clasamentul industriilor în dificultate.

De altfel, un alt aspect relevant al dificultăţii în industria prelucrătoare este că, în top 10 companii după valoarea activelor, şase aparţin procesării alimentare.

În prima jumătate a anului 2025, agricultura a generat 12 proceduri colective, cu active imobilizate cumulate de 80 de milioane de lei, reprezentând poate o prezenţă marginală în tablou. În aceeaşi perioadă a anului 2026, cifrele au crescut: 44 de proceduri care conţin active imobilizate cumulate de 1,24 miliarde de lei.

Numărul dosarelor s-a multiplicat de aproape patru ori, iar valoarea activelor implicate de peste cincisprezece ori, transformând agricultura într-unul dintre cele mai grele sectoare ale semestrului.

„Aşa cum am arătat anterior, şocurile pe care le-a încasat industria au erodat treptat bilanţurile, care ajung, abia după câteva luni, în faţa instanţei. Agricultura nu a intrat în criză în 2026, însă abia acum a devenit vizibilă în registrele tribunalelor. Numărul dosarelor nu anunţă o criză viitoare, ci confirmă una deja consumată la nivelul fundamentelor financiare.”, a adăugat Adrian Lotrean.

Totodată, radiografia Infinexa subliniază şi un paradox fiscal care nu e de neglijat.

„Companiile care ies cu succes dintr-o reorganizare judiciară pot ajunge, în câteva săptămâni, înapoi în dificultate, din cauză că reducerea datoriilor e taxată ca venit impozabil, deşi, în realitate, nu aduce niciun leu efectiv în cont. Obţinută tocmai prin reorganizare, reducerea datoriilor este calificată de organul fiscal drept profit impozabil, iar compania primeşte o creanţă bugetară reprezentând impozit pe profit (cota de 16%, art. 17 din Codul fiscal) aferent unui „câştig” fals. Această nouă datorie impusă companiei, integral şi dintr-o dată, este calificată drept o ameninţare la adresa continuităţii afacerii iar autorii analizei atrag atenţia că o soluţie legislativă în acest sens e vitală pentru oportunitatea reală de redresare a companiilor”, se mai arată în documentul Infinexa.