Criză în România? Recesiune – Economia a scăzut cu 1,1% în primele trei luni din 2026 (date revizuite INS)

INS a revizuit în sus faţă de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent, scrie Agerpres.

Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I din 2025.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Potrivit sursei citate, la creşterea PIB, în trimestrul I din 2026 faţă de trimestrul I din 2025, au contribuit construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 7,9%; activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 11,6%.

Contribuţii negative la modificarea PIB au fost înregistrate în industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; informaţiile şi comunicaţiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.

De asemenea, au mai fost consemnate scăderi în domeniul tranzacţiilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.

Agricultura, intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB.

INS precizează că impozitele nete pe produs nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%.

Pe categorii de utilizări, o contribuţie pozitivă a avut-o formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.

Pe de altă parte, contribuţii negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum a scăzut cu 0,4% şi nu a contribuit la creşterea PIB;

INS precizează că seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

În prezent, seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2026 faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 117 din 13 mai 2026 înregistrând diferenţe.

PIB a scăzut în T3 din 2025 cu 0,2% în termeni reali – faţă de trimestrul precedent, conform datelor INS.

Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB real (trimestru la trimestru, ajustat sezonier).

Recesiune în România. BERD vede o scădere de 0,2% a PIB, în 2026. Nici 2027 nu arată senzațional

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei româneşti în acest an, indicând un declin de 0,2%, faţă de un avans 1,2% previzionat în februarie, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de instituţia financiară internaţională.

În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1,8%, faţă de un avans de 2,2% previzionat anterior de BERD.

Cu un nivel de 0,7%, creşterea economiei în 2025 a fost în mare parte în linie cu cea din 2024, deşi s-a modificat structura creşterii. Consumul privat aproape a stagnat, deoarece creşterea salariilor reale s-a redus de la 8% în 2024 la un declin de 5% la mijlocul anului trecut. Cheltuielile guvernamentale au scăzut în ritm anual cu 11% în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluţia economiei. În contrast, investiţiile publice au totalizat 7% din PIB şi au crescut exporturile nete, pe fondul majorării exporturilor de capital şi de bunuri intermediare, se arată în raport.

Inflaţia a accelerat semnificativ în semestrul doi din 2025, la aproximativ 9,5%, după eliminarea, în iulie 2025, a plafonării preţului electricităţii, implementat alături de majorarea TVA şi a accizelor. În aprilie 2026, inflaţia a crescut din nou, la aproape 11%, în urma preţurilor mai ridicate la energie. Ca rezultat, Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii la 6,5% la începutul lui 2026. Deficitul guvernamental general s-a redus de la 9,3 din PIB în 2024 la 7,95 din PIB în 2025 şi ar urma să scadă la 6,2 din PIB în 2026, previzionează instituţia financiară internaţională.

„În urma contractării economiei în primul trimestru din 2026, a scăderii consumului gospodăriilor şi a producţiei industriale, previziunile privind PIB-ul au fost modificate, indicând un declin de 0,2% în 2026 şi o creştere de 1,8% în 2027. Deşi cheltuielile de consum vor rămâne constrânse de ajustările fiscale şi de inflaţia ridicată, investiţiile ar putea sprijini creşterea, condiţionate de absorbţia fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare şi rezilienţă) şi redresarea încrederii companiilor. Riscurile de deteriorare rămân legate de potenţialele deviaţii de la strategia de consolidare fiscală pe termen lung (orice deviere va furniza doar un ajutor pe termen scurt), de comerţul internaţional volatil şi de incertitudinile politice prelungite”, avertizează BERD.