Criză petrol – O şesime din rezervele strategice de petrol au fost epuizate din luna martie, anunţă AIE

Aproximativ 325 de milioane de barili de rezerve strategice de petrol şi produse petroliere au fost eliberate până în prezent, din cele 400 de milioane promise în martie de cele 32 de ţări ale AIE, a anunţat sâmbătă Agenţia.

Cu o zi înainte, G7 anunţase „o eliberare coordonată, de către AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat”, fără a preciza în comunicatul său dacă aceste 100 de milioane de barili includeau cele 75 de milioane rămase din angajamentul asumat pe 11 martie sau dacă ridicau angajamentul total la 500 de milioane de barili, scrie Agerpres.

Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de AIE, „aproximativ 325 de milioane de barili din acţiunea colectivă a AIE anunţată pe 11 martie au fost eliberate până în prezent, ceea ce reprezintă 80% din cele 400 de milioane de barili promise iniţial”.

Pe 11 martie, Agenţia preciza că cele 32 de state membre ale sale – inclusiv ţările din G7 – deţineau „stocuri de urgenţă” de „peste 1,2 miliarde de barili, cu un plus de 600 de milioane de barili de stocuri păstrate de industrie prin obligaţie guvernamentală”. Stocurile eliberate reprezintă, prin urmare, 18% din acest total.

Aceste stocuri sunt prevăzute încă din 1974, anul care a urmat şocului petrolier declanşat de Războiul de Yom Kippur, cu scopul de a contracara tensiunile bruşte asupra ofertei.

Între 11 martie şi 21 iulie, stocurile eliberate au reprezentat 290 de milioane de barili. Prin urmare, s-au adăugat doar 35 de milioane de barili între sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii octombrie.

Doi factori complică aprovizionarea cu hidrocarburi a ţărilor G7. Pe de o parte, exporturile ţărilor din Golf sunt perturbate de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, atacat de Statele Unite şi Israel. Pe de altă parte, infrastructurile energetice din Rusia sunt ţinte pentru Ucraina, care speră să destabilizeze armata rusă ce duce războiul pe teritoriul său.

Deşi rafinăriile din alte părţi ale lumii funcţionează la capacitate maximă, preţurile carburanţilor au crescut puternic peste tot, inclusiv în Statele Unite, exportator net atât de petrol, cât şi de produse petroliere.

Washingtonul a alimentat tensiunile explicând că Uniunea Europeană, a cărei jumătate din motorină provine din Statele Unite, ar putea face mai mult pentru a reduce presiunea.

Joi, presa americană a afirmat că administraţia preşedintelui Donald Trump intenţionează să interzică aceste exporturi către Europa. Chiar a doua zi, Trump a explicat că „asta nu a fost niciodată cu adevărat pe masă” şi a salutat anunţurile G7.

Angajamentul asumat este de 100 de milioane de barili „pe o perioadă de patru luni” (până la sfârşitul lunii ianuarie), într-un ritm accelerat la început. Într-adevăr, este prevăzută „o eliberare semnificativă de motorină în primele 20 de zile de către statele membre şi ţările partenere din G7”.

Calendarul corespunde campaniei pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie.

Dezbaterea politică din această ţară se învârte continuu în jurul creşterii preţurilor la pompă şi al inflaţiei în general, care a făcut ca opinia publică să devină în mare majoritate ostilă continuării atacurilor împotriva Iranului.

„Vă rog să faceţi ca şi cum aş fi eu pe buletinul de vot”, a îndemnat preşedintele Donald Trump.

Cu toate acestea, potrivit unor proiecţii, partidul său, Republicanii, ar putea pierde majoritatea în Camera Reprezentanţilor sau în Senat, ori chiar în ambele.