Criză planetară – Cea mai mare scădere din istorie pentru producţia de petrol (date AIE)

CRIZĂ PETROL – În raportul său lunar privind piaţa petrolului, publicat marţi, AIE a indicat că pierderile de producţie din martie, cauzate de conflictul izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile aeriene americane şi israeliene împotriva Iranului, au totalizat peste 360 de milioane de barili, dar această cifră va creşte la 440 de milioane de barili în aprilie.

La începutul lunii aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a însemnat că doar 3,8 milioane de barili pe zi (mbj) de ţiţei, gaze naturale şi produse rafinate părăseau strâmtoarea, comparativ cu peste 20 de milioane de barili pe zi în februarie, înainte de începerea ostilităţilor. În plus, chiar dacă unele ţări, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Irak, au deschis rute alternative pentru a exporta o parte din hidrocarburile lor în afara Strâmtorii Ormuz, diminuarea exporturilor de petrol depăşeşte 13 milioane barili pe zi, trebuind să fie compensată parţial prin utilizarea rezervelor în scădere.

În ceea ce priveşte cererea, AIE şi-a revizuit drastic previziunile pentru acest an în scădere şi estimează că, în 2026, consumul global de petrol ar trebui să fie în medie de 104,26 milioane de barili pe zi (mb/z), comparativ cu 104,34 mb/z în 2025.

„Se aşteaptă acum ca cererea globală de petrol să coboare cu o medie de 80.000 de barili pe zi în 2026”, a declarat AIE, o scădere faţă de raportul său din martie, care prognoza o creştere de 730.000 de barili pe zi.

În al doilea trimestru, consumul este aşteptat să ajungă la 102,07 milioane de barili pe zi (mb/z), reprezentând o diminuare estimată de 1,5 mb/z faţă de anul precedent, cea mai accentuată scădere de când Covid-19 a provocat o reducere bruscă a consumului de combustibil, potrivit AIE, ale cărei previziuni sunt actualizate lunar pe baza condiţiilor economice actuale.

Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat luni, la Washington, că „luna aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie” pentru sectorul energetic, chiar dacă se găseşte o soluţie la război, deoarece, dacă în luna martie piaţa a putut fi aprovizionată de petroliere ce fuseseră încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, acest lucru nu se poate întâmpla acum.

„Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie”, a avertizat Birol, care a subliniat că situaţia afectează „petrolul şi gazele naturale, dar şi alte mărfuri esenţiale, cum ar fi îngrăşămintele, produsele petrochimice şi heliul”.

Agenţia Internaţională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizaţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.