Criza reduce la jumătate nunţile din restaurante şi taie din invitaţi şi meniuri

Anul trecut s-au căsătorit cele mai puţine cupluri din ultimele trei decenii, iar restaurantele pierd o sursă importantă de venit pentru că de la debutul crizei numărul de nunţi a scăzut la jumătate, invitaţii sunt tot mai puţini, fac daruri mai ieftine mirilor, dar şi meniurile sunt mai sărace.
Economica.net - joi, 06 sept. 2012, 10:29
Criza reduce la jumătate nunţile din restaurante şi taie din invitaţi şi meniuri

Pentru căsătorii, anul trecut a fost cel mai slab din 1980. Statistica arată că în 2011 s-au căsători în România sub 106.000 de cupluri, faţă de 183.000 în 1980 sau de peste 192.000 în 1990, maximul ultimilor 32 de ani.

„Nunţile sunt în ultimii ani pe un trend de scădere în restaurantele hotelurilor, atât ca număr de evenimente, cât şi ca număr de persoane care participă la acestea. Principala cauză este criza economică, care a redus bugetele alocate de români pentru astfel de evenimente”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

În 2010 s-au încheiat sub 116.000 de căsătorii, 134.000 în 2009 şi aproape 150.000 în 2008, înainte de începerea crizei economice, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai multe cupluri s-au căsătorit în ultimul deceniu în 2007, an de boom economic, când au avut loc aproape 190.000 de căsătorii.

Reţinerea cuplurilor de a se căsători a afectat şi industria hotelurilor şi restaurantelor, ai căror reprezentanţi spun că numărul nunţilor – o sursă importantă de încasări pentru ei- a scăzut la jumătate comparativ cu anul 2008.

„În general, lumea nu mai plăteşte foarte mult pentru nunţi. A scăzut, de asemenea, şi numărul invitaţilor la aceste evenimente”, a afirmat Enache.

În afara faptului că numărul invitaţilor s-a redus semnificativ la nunţi, aproape nimeni nu mai rezervă camere la hotel pentru noaptea evenimentului, spune Mihai Acatrinei, directorul general al hotelului Ramada Majestic din Bucureşti.

„Până în urmă cu câţiva ani, cei care organizau nunta rezervau pentru noaptea evenimentului şi 10-15 camere la hotel pentru anumiţi invitaţi. Acum nu mai rezervă nimeni nicio cameră”, a adăugat el.

Acatrinei spune că dacă în anii din urmă sălile pentru nuntă se rezervau cu cel puţin un an înainte, acum se pot găsi tot timpul restaurante libere.

„Până în 2008, în decembrie aveam ocupate cu nunţi absolut toate sâmbetele din anul următor. Acum mai avem 6-10 nunţi rezervate cu un an înainte, iar gradul de ocupare cu nunţi pentru zilele de sâmbătă este de 50-60% pe parcursul unui an”, a mai spus Acatrinei.

Josef Goschy, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din România, afirmă la rândul lui că business-ul cu nunţi în restaurante şi hoteluri a scăzut la jumătate în ultimii patru ani.

„Lumea nu mai are bani, vin mai puţini nuntaşi, care dau cadouri mai ieftine şi, în consecinţă, şi mâncarea este mai puţină faţă de acum câţiva ani”, a adăugat Goschy.

Hotelierii spun că nunţile cu 700-800 de persoane sunt extrem de rare şi sunt organizate doar de persoanele cu venituri foarte mari.

„În general, în anii trecuţi, o nuntă avea în medie 250-300 de invitaţi. Acum, numărul acestora a coborât, în medie, la 180-200”, a afirmat Octavian Lazăr, directorul general al hotelului Caro din Bucureşti.

El spune că, faţă de anii trecuţi, „nu prea” se mai fac nunţi duminica. Înainte de 2008 toate sâmbetele erau ocupate cu nunţi la restaurantele din hoteluri, şi mulţi nu aveau de ales şi se căsătoreau duminica. Odată cu scăderea numărului de evenimente, cuplurile găsesc, de cele mai multe ori, zile de sâmbătă libere la restaurant.

„Oamenii mai fac nunţi duminica doar dacă li se oferă reduceri majore, de până la 50%. Cu câţiva ani în urmă, înainte să ceri fata de soţie, trebuia să rezervi mai întâi restaurantul, pentru că nu se ştia dacă reuşeşti să găseşti o sală liberă. Acum poţi s-o ceri liniştit, pentru că sigur vei găsi un restaurant disponibil”, a completat Lazăr.

La declinul pieţei în industria hotelieră contribuie şi apariţia unor saloane special construite pentru nunţi, în mai toate cartierele din Bucureşti, foarte permisive la condiţii (nuntaşii pot veni cu băutura de acasă şi chiar cu o parte din mâncare) şi foarte agresive în marketing.

Statistica oficială arată că frecvenţa căsătoriilor la 1.000 de locuitori a fost anul trecut cea mai mică din ultimele trei decenii (4,9), faţă de 5,4 în 2010 şi 6,1 în anul 2000. În 1990 s-a înregistrat un record de căsătorii (8,3 la 1.000 de locuitori), nivel aproapiat de cel din 1980.

Perspectivele nu sunt roze, pentru că în primele şase luni din acest an au avut loc puţin peste 35.000 de căsătorii, nivel similar cu cel din primul semestru al lui 2011 şi după cum evoluează situaţia economică se pare că trendul va fi în continuare de scădere.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Guvernul scumpește benzina și motorina, de la 1 ianuarie. Cresc accizele, cu cât vei plăti în plus
Guvernul scumpește benzina și motorina, de la 1 ianuarie. Cresc accizele, cu cât vei plăti în plus
Ministerul Finanțelor a publicat noile accize care vor fi plătite în anul 2022, iar cele la carburanți au parte de o ...
Corina Creţu: Salariul minim în România ar ajunge la 3.500 de lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut
Corina Creţu: Salariul minim în România ar ajunge la 3.500 de lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu ...
Corina Creţu, membru supleant în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European, ...
5 mari retaileri s-au întâlnit astăzi cu oficialii ANPC. Menținem un nivel constant al controalelor, anunță instituția
5 mari retaileri s-au întâlnit astăzi cu oficialii ANPC. Menținem un nivel constant al controalelor, anunță instituția
Cinci dintre cei mai mari retaileri alimentari, toți cu acționariat german, respectiv Kaufland, Lidl, Penny, Selgros și ...