Criză Ucraina – SUA se declară pregătite pentru orice fel de scenariu cu Rusia

SUA au avertizat joi seara că sunt "pregătite de orice scenariu" în privinţa Rusiei, de la continuarea dialogului la represalii "severe", la finalul a trei runde de discuţii diplomatice care nu au permis dezamorsarea unui nou posibil conflict în Ucraina, comentează vineri France Presse.
AGERPRES - vin, 14 ian. 2022, 10:38
Criză Ucraina - SUA se declară pregătite pentru orice fel de scenariu cu Rusia

După o întâlnire americano-rusă, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, într-atât de mari sunt dezacordurile, scrie Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

„Vom reflecta şi ne vom consulta cu aliaţii şi partenerii noştri despre ceea ce vom face”, a spus Jake Sullivan, consilierul preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională.

În timp ce serviciile de informaţii americane apreciază, potrivit lui, că Rusia „nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la o posibilă invazie” în ţara vecină, consilierul preşedintelui Biden a dat asigurări că SUA sunt „pregătite pentru orice fel de scenariu„.

„Suntem pregătiţi să facem progrese la masa negocierilor”, dar şi „să luăm măsuri necesare şi adecvate pentru a ne apăra aliaţii, a ne susţine partenerii şi a da un răspuns ferm la orice fel de agresiune”, „la unison” cu aliaţii europeni, a declarat a declarat Sullivan.

Occidentul acuză Rusia că a desfăşurat cel puţin 100.000 de soldaţi la frontiera cu Ucraina în vederea unei potenţiale invazii, însă Kremlinul dezminte această intenţie şi cere la rândul său ca NATO să-şi modifice postura pe care o consideră „ameninţătoare” la porţile sale.

„Situaţia în regiune este periculoasă”, a avertizat joi secretarul general al OSCE, Helga Schmid, în deschiderea Consiliului permanent al Organizaţiei în capitala austriacă. „Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, o modalitatea de a opri escaladarea şi de a începe restabilirea încrederii, transparenţei şi cooperării”, a pledat ea.

OSCE este „un loc unic pentru aceasta”, a insistat Helga Schmid, în timp ce Moscova privilegiază dialogul bilateral cu Washingtonul, întrucât consideră că ţările europene s-ar afla într-o poziţie de „subordonare” faţă de SUA, după cum scrie presa rusă.

Polonia, care a preluat la începutul acestui an preşedinţia anuală, prin rotaţie, a OSCE de la Suedia, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, la fel ca alte ţări din Europa de Est, aflate odinioară sub autoritatea Moscovei, notează AFP.

„Se pare că riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată într-atât de ridicat în cursul ultimilor 30 de ani„, a avertizat ministrul de externe polonez Zbigniew Rau. Este „o provocare majoră pentru această organizaţie, al cărei scop este tocmai acela de a ţine războiul departe de Europa”, a adăugat el.

În aceeaşi ordine de idei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că dialogul este „absolut esenţial” pentru a „evita orice formă de confruntare care ar fi un dezastru pentru Europa şi lumea” întreagă.

„Nu poate fi nici vorba de a negocia sub presiune”, a avertizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în timp ce ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a spus că „respinge cu fermitate şantajul”, adăugând că „atacurile şi ameninţările nu dau niciodată roade”.

Confruntat cu atitudinea glacială a Occidentului faţă de cererile Kremlinului, care vrea în special garanţii că Alianţa Nord-Atlantică îşi va închide porţile în faţa noilor candidaţi la aderare din Europa de Est, cum ar fi Ucraina, reprezentantul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a denunţat „absenţa unui răspuns adecvat”.

„Totul s-a concentrat pe îngrijorările lor faţă de aşa-zisul comportament agresiv al Rusiei”, a spus oficialul rus în finalul reuniunii de la Viena.”Este clar o dezamăgire”, a adăugat el.

Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE în zonele controlate de către separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a deplâns situaţia Michael Carpenter, declarându-se „extrem de îngrijorat” de ceea ce se petrece.

Din 2014, OSCE este mandatată să verifice respectarea acordurilor de pace de la Minsk în regiunile Lugansk şi Doneţk, unde o bună parte din teritoriu se află sub controlul miliţiilor separatiste susţinute de Moscova.

Agenţiile de informaţii americane nu exclud că Rusia ar putea opta „pentru fabricarea unui pretext pentru o invazie, inclusiv prin activităţi de sabotaj şi operaţiuni informaţionale, acuzând Ucraina că pregăteşte un atac iminent împotriva forţelor ruse din estul Ucrainei”, a avertizat joi seara Jake Sullivan, citat de Reuters.

  • Lavrov: Rusia nu-şi va retrage în cazarmă trupele desfăşurate în apropiere de frontiera ucraineană

Moscova nu intenţionează să discute cu NATO sau cu SUA probleme legate de mişcările trupelor sale pe teritoriul Federaţiei Ruse şi nu va lua în considerare retragerea trupelor desfăşurate la graniţa cu Ucraina în cazarmă, aşa cum îndemnase subsecretarul de stat american, Wendy Sherman, la discuţiile ruso-americane din această săptămână, a declarat joi seara ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de portalul semioficial RBC.

Nici nu se pune problema ca Rusia să ia în discuţie problema „de a readuce trupele în cazarmă”, a insistat Lavrov, adăugând că această solicitare a Washingtonului este „inacceptabilă”.

„Deja se cere nu doar retragerea unităţilor militare de la frontiera cu Ucraina, aşa cum în general se exprimă ei (occidentalii), ci retrimiterea lor în cazarmă, aşa cum a declarat în public Wendy Sherman” la conferinţa de presă susţinută la finalul discuţiilor purtate luni cu delegaţia condusă de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, la Geneva, a afirmat Lavrov.

„Cred că nici nu mai este nevoie să explicăm că astfel de cereri sunt absolut inacceptabile şi, desigur, nici nu le vom examina”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, a doua rundă de discuţii dintre Moscova şi Occident la 12 ianuarie, ministrul rus de externe consideră că a fost o discuţie „profesionistă”, adoptând un ton puţin mai conciliant decât alţi reprezentanţi ai diplomaţiei ruse, precum adjunctul său Serghei Riabkov, conform jurnaliştilor de la postul de televiziune independent Dojdi.

Despre Riabkov, media ruse au scris că acesta a devenit „vedeta diplomatică” a acestei săptămâni, mai ales prin declaraţiile sale exprimate într-un limbaj mai puţin diplomatic.

NATO ar trebui „să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”, când cele mai multe dintre ţările din fostul lagăr sovietic nu aderaseră la Alianţă, declarase viceministrul rus într-un interviu acordat agenţiei oficiale ruse TASS înaintea convorbirilor cu delegaţia americană condusă de Wendy Sherman luni la Geneva.

Alianţa Nord-Atlantică nu va mai putea „împinge” Rusia pe un plan secund în politica europeană şi internaţională, avertizase Riabkov în acelaşi interviu.

El se referea la anul când a fost semnat Actul Fondator între Rusia şi NATO, care stipulează că părţile „nu se consideră adversari” şi creează „un mecanism de consultare, coordonare şi de acţiune comună”, documentul caracterizând de fapt stadiul relaţiilor dintre Rusia şi NATO din acel moment. De atunci însă raporturile dintre cele două părţi s-au deteriorat, îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, an în care s-au declanşat şi ostilităţile în estul Ucrainei, despre care Kievul susţine că au fost orchestrate de Kremlin.

După eşecul tuturor celor trei runde de discuţii dintre Moscova şi Occident din această săptămână – la nivel bilateral cu SUA, la Geneva (luni), în cadrul Consiliului NATO-Rusia (miercuri) şi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), joi, Serghei Riabkov a ameninţat că Moscova ar putea desfăşura „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela.

Pentru o detensionare a relaţiilor sale cu Occidentul, Rusia doreşte garanţii din partea Occidentului privind o încetare a extinderii NATO, în special spre Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare în ţările din Europa de Est.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Volkswagen susţine că îndeplineşte obiectivele UE privind emisiile de dioxid de carbon
Volkswagen susţine că îndeplineşte obiectivele UE privind emisiile de dioxid de carbon
Emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale autoturismelor Volkswagen în 2021 au fost cu aproximativ 2% sub limita UE, la 118 ...
Corina Martin: Sunt posibile anulări ale sosirilor navelor de croazieră în Portul Constanţa, din cauza tensiunilor geopolitice
Corina Martin: Sunt posibile anulări ale sosirilor navelor de croazieră în Portul Constanţa, din cauza tensiunilor geopolitice
 Multe din sosirile navelor de croazieră maritime şi fluviale în Portul Constanţa din 2022 ar putea fi anulate din cauza ...
Număr de telefon şi platformă online la DSP Bucureşti pentru testarea RT-PCR la domiciliu sau în centrele de recoltare
Număr de telefon şi platformă online la DSP Bucureşti pentru testarea RT-PCR la domiciliu sau în centrele de recoltare
Ministerul Sănătăţii (MS) informează luni că persoanele din Capitală care prezintă simptome de SARS-CoV-2 cu indicaţie ...