Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum?

Lucian Croitoru, de la BNR, refuză să se pronunţe asupra introducerii impozitării progresive, eliminarea excepţiilor de la impozitare fiind considerată o condiţie suficientă, Alex Milcev, de la EY, spune că se pune problema oportunităţii introducerii acestui sistem în acest moment, iar Sorin Mititelu, consultant financiar Altior Consulting, susţine că pentru majorarea veniturilor la buget nu sunt necesare taxe şi impozite noi, ci alte valori şi alte formule de calcul ale impozitelor.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 22 mai 2022, 22:14
Croitoru, BNR: Majorarea veniturilor la buget se poate face prin eliminarea excepţiilor de la impozitare. Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum?

„În 32 de ani, colectarea veniturilor la buget nu a depăşit niciodată 31% din PIB. Şi cred că nu întâmplător. Nu vreau să mă pronunţ asupra necesităţii şi utilităţii introducerii impozitării progresive acum, dar sunt de părere că majorarea veniturilor la buget poate fi realizată uşor doar prin eliminarea puzderiei de exceptări de ipozite pe veniturile diverselor categorii. Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Discuţiile în jurul reintroducerii impozitării progresive sunt destul de aprinse, deşi există şi alte posibilităţi de majorare a veniturilor ca pondere în PIB, cele impuse prin PNRR (reevaluarea cotelor de TVA, impozit pe locuinţe în funcţie de valoare, eliminarea treptată a facilităţilor fiscale, reevaluarea impozitelor şi taxelor locale, reevaluarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor) sau pur şi simplu îmbunătăţirea colectării prin optimizarea digitalizării şi a metodelor nou introduse de ANAF în acest an (SAFT-E, E-factura, E-transport).

Ce fel de impozitare se practică de fapt la ora actuală în România

Teoria spune că există trei tipuri de impozitare a veniturilor: sistemul proporţional (toţi contribuie în mod egal din ceea ce produc – aşa zisa cotă unică de la noi), sistemul regresiv (cu cât produci mai mult cu atât contribui mai puţin) şi sistemul progresiv (cu cât produci mai mult cu atât contribui relativ mai mult).

“Tipul de sistem de impozitare nu este dat de unul sau mai multe tipuri de contribuţii, ci de sistemul de impozitare ca întreg. Pe total, un sistem de impozitre poate fi regresiv, chiar şi în condiţiile în care impozitul pe salarii, spre exemplu, este proporţional. Deşi teoretic, avem în vedere trei tipuri de sisteme, în practiceă, avem doar două tipuri de sistem, sistemul progresiv de impozitare şi sistemul regresiv de impozitare”, spune Sorin Mititelu, consultant financiar la Altior Consulting.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România, comentează la rândul său despre despre „cota unica care de fapt nu e unică. Atunci când s-a introdus era 16% peste tot. Acum avem salariile impozitate cu o cotă, dividendele cu altă cotă, chiriile cu o altă cotă, microintreprinderile cu o altă cotă. Şi într-adevr, din 16%, avem şi 1% şi 5%  şi 10% şi 16% impozitul pe profit pentru firme, singurul loc în care a rămas. Avem cote diverse, dar niciuna nu este progresivă. Impozit progresiv nu avem de 20 de ani”.

În ce ţări există impozitul progresiv şi care ar fi avantajul acestuia pentru România

„De la bun început, trebuie ştiut faptul că politicile fiscale bazate pe taxarea progresivă adecvată a veniturilor şi a averilor şi o semnificativă şi eficientă redistribuire a veniturilor fiscale se corelează direct cu nivelul coeziunii sociale într-o ţară”, spune Mititelu.

Romnia face parte din grupul ce mai include printre altele Rusia, ţările din America de Sud şi cteva dintre ţările Europei de Est (Bulgaria, Lituania).  Niciuna din ţările dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, etc) nu face parte din acest grup, ci din cel al ţărilor cu sisteme progresive de impozitare.

Mititelu consideră că pentru evoluţia economică şi socială a societăţii, în ansamblul ei şi al fiecărui membru al său, este absolut necesară utilizarea sistemului progresiv de impozitare. Totuşi, el precizează că aplicarea sistemului progresiv de impozitare nu este o condiţie suficientă pentru obţinerea evoluţiei economice şi sociale. Mai sunt necesare: eficienţa administrativă, administrarea şi cheltuirea banului public transparent, eficient şi echitabil, reducerea evaziunii fiscale, evitarea distribuţiei puternic asimetrice a veniturilor şi averilor, un raport adecvat între contribuţia taxelor directe şi îndirecte în finanţarea cheltuielilor sociale.

Consultantul de la Altior este de părere că „în contextul actual, nu este necesară doar o creştere generală a veniturilor bugetare prin creşterea valorii unora dintre contribuţii sau prin redefinirea formulei de calcul a unora dintre ele, ci este obligatorie o adevarată resetare a parametrilor actualului sistem de impozitare prin implementarea unui plan de acţiune pe o period de 2-3 ani. Nu sunt necesare taxe şi contribuţii noi, ci doar alte valori  ale impozitelor, taxelor şi contribuţiilor şi alte formule de calcul, în cazul unora dintre ele”.

Introducerea impozitului progresiv acum ridică două probleme: capacitatea tehnică a ANAF de implementare a sistemului şi apariţia lacunelor legislative în primă fază

„În afara politicului este şi o dificultate practică de a strânge mai mulţi bani prin impozitul progresiv. Sistemele de impozitare din UE sunt mult mai complexe decât cota unică. Da, se taxează mai mult cei care câştigă mai mult, progresiv, faţă de cei care câştigă mai puţin”, subliniază Alex Milcev, EY.

Milcev arată că în statele Uniunii Europene în care există impozitul progresiv sunt o sumedenie de alte reguli şi tot felul de scutiri sau exceptări astfel încât la final, dacă vei compara cât rămâne în buzunarul omului nu este foarte diferit de la o categorie la alta. „În sistemul francez, englez, german, chiar şi în cel american, poţi să deduci şi ratele de la bancă, ratele la leasing şi alte chestii. Ca să introduci un sistem ca în alte ţări, trebuie să rescrii legislaţia semnificativ”, precizează Milcev.

Deci nu e suficient doar introduci o regulă simplă în codul fiscal, ci ar trebui să vii la pachet cu mult mai multe alte lucruri: scutiri, deduceri, etc. În acest context, dacă în România ar fi introduse acest tip de facilităţi, ANAF s-ar vedea nevoit să verifice şi fiecare angajat, nu doar angajatorul, cum o face în prezent. Sistemul de verificare al Fiscului ar deveni dintr-o dată mult mai complicat, fapt care, istoric dovedit, va genera tendinţa contribuabililor de a găsi soluţii de a trece pe lângă lege.

Drept care, două impedimente apar acum în ochii reprezentantului EY: „un sistem complicat, clar că o să aibă lacune care vor fi exploatate”, pe de o parte. Pe de cealaltă parte, se ridică semne de întrebare privind capacitatea tehnică a ANAF de a implementa un astfel de sistem. „Pentru că asta presupune să ai grijă de acele scutiri, sunt alte formulare, sistemul IT trebuie să fie pregătit. Cum merge chestia în digitalizare, trebuie făcute alte module de testare, verificare, samd. Cu cât mai complex este sistemul de calcul, cu atât mai complex este şi sistemul de testare şi audit”, precizează Alex Milcev.

Întrebarea de bază aici: este România pregătită pentru aşa ceva sau nu? Părerea mediului de afaceri şi a multor profesionişti este că încă nu! Se ridică mai multe semne de întrebare privind fezabilitatea unui astfel de proiect: tehnic, ca şi oportunitate de politică fiscală, ca şi stare în care se află România ca stadiu de dezvoltare şi nu este o decizie uşoară, pentru că vorbim despre este o răsturnare de situaţie ca abordare a unui sistem fiscal. Practic, din ce spun experții, introducerea impozitării progresive este un pas foarte important, care implică mult mai multe aspecte decât o simplă modificare în codul fiscal.

Actualul context de discuţii la nivel guvernamental privind posibilităţile de modificare a Codului fiscal

Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile) ale României sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB față de o medie în Uniune de circa 40%. Tocmai de aceea, de circa două săptămâni, la nivel guvernamental au început tot felul de discuţii despre posibilitatea modificării Codului Fiscal, în aşa fel încât ponderea veniturilor bugetare în PIB să crească.

Ultima declaraţie a premierului Nicolae Ciucă se referă la faptul că, deocamdată nu se discută despre impozitul progresiv, el afirmând că nu există în momentul de faţă o altă formulă de impozitare, ci există analize şi studii care se derulează în grupul de lucru înfiinţat la nivelul Ministerului Finanţelor. „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”.

Cu sau fără impozit progresiv, cu sau fără taxe noi, guvernul trebuie să găsească o soluţie pentru majorarea veniturilor fiscale. În afara discuţiilor legate de impozitul progresiv, se mai au în vedere şi alte modificări de taxe şi impozite care pot fi alternative la introducerea impozitului progresiv.

Cele aproape 30 de miliarde de euro ce vor veni dacă România din Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat de programul european NextGeneration va realiza peste 200 de reforme și peste 290 de investiții, ar putea face o mare diferență în următorii cinci ani. Pe de altă parte, însă, trebuie să ținem cont că banii vin la pachet nu doar cu obligativitatea îndeplinirii angajamentelor, ci și cu eliminarea unor facilități fiscale – scutirile pentru angajații din IT sau construcții, modificarea regimului microîntreprinderilor, care a fost frecvent abuzat, și că este doar o problemă de timp până când ele vor deveni realitate. Dar Comisia Europeană nu a impus în niciun fel un calendar strict.

Alte alternative sunt tot cele propuse în cadrul PNRR: reevaluarea cotelor de TVA, impozit pe locuinţe în funcţie de valoare, reevaluarea impozitelor şi taxelor locale, etc.

La toate acestea se adaugă diferitele inițiative europene care vizează introducerea de noi taxe (comercializarea certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare sunt anunțate cel mai recent),

 

Te-ar mai putea interesa și
Vodafone lansează platforma EasyTech cu noi game de produse IoT și gadgeturi, iar clienții vor beneficia și de servicii precum buyback sau plata în rate
Vodafone lansează platforma EasyTech cu noi game de produse IoT și gadgeturi, iar clienții vor beneficia și de servicii ...
Vodafone lansează platforma comercială EasyTech, care aduce o gamă extinsă de produse atât în magazinul online, cât și în magazinele fizice, cu noi dispozitive, de la electronice și......
România se grăbește să stocheze gaze. Jumătate din producția internă de acum se înmagazinează
România se grăbește să stocheze gaze. Jumătate din producția internă de acum se înmagazinează
Astăzi, se înmagazinează pentru iarnă jumătate din producția internă de gaze a țării, în condițiile în care gradul ...
O nouă creştere, noi recorduri pentru ROBOR – 5.07.2022
O nouă creştere, noi recorduri pentru ROBOR – 5.07.2022
ROBOR creşte şi marţi, 5 iulie 2022, şi atinge noi recorduri.
CFR Călători, despre căldura din trenuri: Instalațiile de climatizare nu mai pot funcționa optim la peste 35°C
CFR Călători, despre căldura din trenuri: Instalațiile de climatizare nu mai pot funcționa optim la peste 35°C
CFR Călători a anunțat marți că instalațiile de climatizare din trenuri nu mai pot atinge valorile de regim optim de ...