CSM admite cererea de apărare a independeței prefesionale pentru judecătorii ICCJ care soluționează cazul privind plata unor drepturi salariale restante către magsitrați

„Secţia pentru judecători, în şedinţa de joi, a admis cererea de apărare a independenţei profesionale formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie. În analiza cererii formulate doamnele judecător Violeta Chiriac şi Mădălina Elena Vladu Crevon, respectiv de domnul judecător Emilian Meiu, Secţia pentru judecători a avut în vedere că cererea vizează apărarea independenţei celor trei judecători învestiţi cu soluţionarea unei cauze pendinte, aflată în faza procesuală a recursului”, se precizează într-un comunicat transmis joi, relatează Agerpres.

CSM arată că obiectul dosarului a fost invocat de Guvernul României ca temei al sesizării Curţii Constituţionale cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între autorităţi. Potrivit sursei citate, argumentele prezentate de Executiv în sesizarea CCR sunt similare celor invocate în procesul aflat pe rolul ÎCCJ.

„Secţia pentru judecători a constatat că acest context reprezintă o imixtiune fără precedent în actul de justiţie al unei instanţe, în cauză chiar instanţa supremă, creând asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei o presiune publică incompatibilă cu garanţiile de independenţă ale justiţiei care guvernează statul de drept şi percepţia că soluţia nu ar trebui pronunţată în acord cu legea, ci în funcţie de interesele unei părţi în proces, respectiv Guvernul României. O astfel de conduită este contrară garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, care trebuie să decidă liberi de orice influenţe, presiuni ori imixtiuni, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă soluţionării”, se menţionează în comunicat.

La începutul lunii iunie, premierul interimar Ilie Bolojan anunţa că Guvernul a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte, în legătură cu plata restanţelor salariale din sistemul judiciar.

„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

El a susţinut că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.

„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie.

Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a menţionat acesta.

Înalta Curte a amânat joi, pentru data de 8 octombrie, pronunţarea unei soluţii definitive în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistraţi, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Este a şasea amânare a pronunţării în acest dosar.

Citește și: