CSM, despre proiectul legii salarizării: destabilizează fără precedent resursa umană din sistemul judiciar. Generează mascat o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti

Luni, 25 mai, guvernul a publicat proiectul noii legi a salarizării la stat care declarativ promite să corecteze inechităţile din Legea cadru nr. 153 din 2017.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis o luare de poziţie care contrazice declaraţiile executivului şi în care atrage atenţia guvernului asupra efectelor aplicării legii, în forma anunţată luni, asupra magistraţilor.

Iată poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

„Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei

Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.

Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităţilor publice ale judecătorilor și procurorilor.

Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv „diferenţa salarială tranzitorie” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.

Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul articolului 7 din proiectul de lege (detaliat la finalul textului n. red.), acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.

Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.

Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar

Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, se arată în luarea de poziţia a CSM, ca urmare a publicării proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Diferenţa salarială tranzitorie e prevăzută la articolul 32 care face trimitere la articolul 7 din proiectul noii legi a salarizării la stat

Articolul 32

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform articolului 7 litera b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(2) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art.17, alin.(1) – (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
(5) Diferența salarială tranzitorie se calculează și se plătește lunar, individual, pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031.

Cum se calculează această diferenţă salarială tranzitorie

Articolul 7 litera b din proiectul noii legi

Diferenţa salarială tranzitorie reprezintă un drept salarial individual suplimentar salariului lunar, soldei lunare/salariului lunar, determinat potrivit prezentei legi. Aceasta se calculează ca diferență între salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit legislației în vigoare în luna decembrie 2026 și salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit prezentei legi.
Diferența salarială tranzitorie se acordă individual, după caz, personalului care ocupă, la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcții din sectorul bugetar și care este reîncadrat conform art. 31 alin. (1), astfel cum este prevăzut la art. 32 din prezenta lege.

Diferența salarială tranzitorie nu se acordă personalului care se află în următoarele situații:

• personalul nou încadrat în funcții din sectorul bugetar, după intrarea în vigoare a prezentei legi;
• personalul care ocupă funcții din sectorul bugetar la intrarea în vigoare a prezentei legi și care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, este încadrat pe alte funcții din aceeași autoritate/instituție publică sau este promovat în alte funcții sau în grade/trepte salariale. În această situație, diferența salarială tranzitorie se acordă, dacă este cazul, numai până la momentul încadrării/promovării în altă funcție decât cea ocupată la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2027).

„Neaplicarea integrală a actualei legi a salarizării și lacunele ei de reglementare au condus la costuri semnificative obținute în instanță. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, costul tranșelor scadente aferente drepturilor obținute din hotărâri judecătorești este de 7,14 miliarde lei în 2026, din care 5,95 de miliarde doar în domeniul justiției.
Până în 2029 valoarea estimată a tranșelor de plată pentru drepturile din hotărâri judecătorești aferente perioadei 2026-2029 va urca la 11,15 miliarde lei, din care 9,69 miliarde în domeniul justiției”, a explicat guvernul luni, când a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a salarizării la stat.