Cu cât au scăzut depozitele românilor din sucursalele străine, după criza din Cipru

„În ceea ce priveşte dinamica garantării creditelor, observăm o creştere a depozitelor aflate în plafonul de garantare, de la 51% în 2007 la aproape 80% în primul trimestru al acestui an, şi o scădere în afara plafonului, de la 43% la 13,4%. Totodată, în primul trimestru s-a evidenţiat o reducere a depozitelor la băncile străine, la 6,49%, de la 6,76% la finele anului trecut, determinată de criza din Cipru, adică românii şi-au retras banii din băncile străine şi le-au adus în băncile româneşti”, a declarat vineri Marius Istrati, director de dezvoltare produse persoane fizice în cadrul Volksbank.

El a arătat că populaţia care deţine sume mai mari de bani alege să le împartă în depozite cu sume mai mici la mai multe bănci.

Totodată, tendinţa de economisire a populaţiei a crescut după anul 2008, iar de anul trecut apetitul a crescut pentru termene de peste un an, de la 5% la sfârşitul lui 2012 la 7% după primul trimestru al acestui an. Un avans al depozitelor se observă şi la termenele sub un an, acestea majorându-şi ponderea de la 52% la finele lui 2008 la 73% în primul trimestru 2013.

„Această tendinţă va continua pentru că băncile vor promova în continuare produsele pe termene mai lungi, dar şi populaţia va avea un apetit mai crescut de economisire pe perioade lungi”, a spus Istrati.

Ca sezonalitate, depozitele la vedere scad în principal în perioada sărbătorilor şi concediilor, iar în lunile de vară şi iarnă se observă influxuri în valută. În lunile decembrie, ianuarie şi februarie dinamica de economisire este foarte mare, ca urmare a primirii de bonusuri sau salarii suplimentare.

Valoarea medie a unui depozit este de 1.980 de euro şi numai 13% din activele populaţiei sunt ţinute în bănci, cea mai mare parte a activelor, de 61%, fiind imobiliare.

Rata economisirii în România este de 7,89% din venitul gospodăriei, în timp ce media la nivelul statelor Uniunii Europene ajunge la 12,2%. Pensionarii depun cei mai mulţi bani la bănci, având o rată de economisire de 9,82%. La oraşe, economisirea are o rată de 9,69%, iar în mediul rural de 5,01%.

Istrati a menţionat că avansul lunar al economiilor în bănci reprezintă 51% din potenţialul de economisire, calculat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, restul de 49% rămânând neexploatat.

„Creşterea medie lunară a economiilor unei persoane este de 40 de lei, adica circa 2,5% din salariul mediu net, ceea ce reprezintă foarte puţin, aşadar există potenţial de economisire”, a concluzionat directorul Volksbank.