Cu ce probleme economice intră Croația în Uniunea Europeană

Economica.net
02 07. 2013
096_croatian_flag_66006600

La miezul nopţii, simbolic, frontiera cu Slovenia a fost desființată. În ciuda ceremoniilor şi artificiilor care au marcat momentul, croaţii nu sunt tocmai entuziaşti că s-au alăturat blocului european. Criza și teama de o competiție dură din partea companiilor europene a scăzut mult nivelul optimismului european din acest stat, chiar înainte de a face parte oficial din blocul comunitar.

Zeci de mii de croaţi s-au strâns, duminică spre luni noaptea, la ora locală 0, pentru a aclama intrarea ţării lor în Uniunea Europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a urat, la Zagreb, „bun venit”. Apoi, s-a intonat imnul Uniunii – „Odă bucuriei”, de Beethoven.

Totuşi, intrarea Croaţiei în Uniune nu este chiar o odă a bucuriei pentru locuitorii săi. Croaţia e în recesiune de cinci ani, 20% din populaţie e şomeră (dar 40% dintre tineri) , iar PIB-ul este cu circa 40% mai mic decât media europeană. Cu toate acestea, este totuşi mai mare decât al României şi Bulgariei, relateaza RFI Romania

Guvernul de centru-stânga insistă însă că ţara e pregătită să adere la blocul comunitar şi consideră că a face parte din Uniune va încuraja investiţiile străine ce vor ajuta la relansarea economiei. Potrivit premierului croat Zoran Milanovici, Croația sau măcar unele regiuni ale sale ar fi răspuns încă de acum zece ani criteriilor pentru a intra în Europa, însă războiul i-a costat mult pe croați, și în termeni materiali, și psihologici. În conflictul din anii 90, au murit 20.000 de croați.

„Viitoarea Grecie”?

În termeni reali, economia croată s-a contractat cu 2% anul trecut. Premierul Zoran Milanovic, fost diplomat şi jurist, le-a cerut compatrioţilor săi să nu lase criza să le umbrească bucuria. „Croaţia este pregătită şi ştie la ce se angajează”, declară Milanovici într-un interviu pentru „Le Monde”. „E o nouă şansă, o nouă provocare”, spune şeful guvernului de la Zagreb, în contextul în care mai mulţi politicieni germani au apreciat că ţara nu este pregătită de aderare, ba chiar că ar putea fi „viitoarea Grecie” din Uniune. „O comparaţie absurdă”, spune premierul, pentru că finanţele şi solvabilitatea Croaţiei sunt mult mai bune decât ale Greciei.

Și totuși, croații sunt extrem de dependenți de exporturile către alte state europene, în special către Italia, aflată ea însăși în criză. În plus, sectorul către care se vor îndrepta mare parte din investiții, după cum arată ultimele statistici, va fi turismul, ceea ce prezintă riscul de a deveni o economie bazată pe un singur sector.

Negocierile cu Bruxelles pentru restructurarea șantierelor navale au fost extrem de dificile, recunoaște același premier pentru „Le Monde”, unul dintre ele a fost închis, restul – privatizate.

Cabinetul de la Zagreb speră ca, pe lângă atragerea investitorilor, să obțină și un ajutor european de 12 până la 13 miliarde de euro, până în 2020, pentru a-și redresa economia. Guvernul ar vrea să investească majoritatea fondurilor pentru crearea infrastructurii feroviare. Mai există și riscul ca o competiție dură din partea companiilor europene și în special a celor germane, care pregătesc o ofensivă, să scoată de pe piață companiile mici croate.

Datoria publică crește rapid și deja două agenții de rating au retrogradat Croația până la categorie nerecomandată investorilor.

Corupție și birocrație

În ultimul raport, Comisia Europeană subliniază că o problemă reală rămâne cea a corupţiei. Milanovici apreciază însă că e doar o problemă de percepţie şi că ea nu se poate schimba de la o zi la alta, mai ales că guvernul de centru-stânga a venit la putere în urmă cu puţin mai mult de un an. Şi apoi, fostul premier Ivo Sanader a fost deja acuzat pentru faptele sale şi e la închisoare de un an, mai argumentează premierul pentru cotidianul francez. Iar guvernul aflat la putere îşi propune un model scandinav, cu reguli extrem de stricte, pentru a elimina „flagelul corupţiei”.

Dincolo de criză și corupție, există critici ce vizează aparatul birocratic supradimensionat croat. O treime dintre angajații croați lucrează în sectorul public. Plângerile vin din partea companiilor private, care se confruntă cu munți de hârtii și proceduri birocratice.

Iată câteva dintre motivele pentru care, chiar dinainte de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene, croații au deja o doză destul de mare de euroscepticism sau cel puțin euroapatie. La referendumul de aderare de anul trecut, 66% dintre respondenţi au votat în favoarea integrării, însă participarea la vot a fost de doar 43%. În prezent, sondajele arată că doar 39% dintre croați sunt mulțumiți de intrarea țării lor în clubul european. „Ne simțim ca niște vizitatori neinvitați care vin prea târziu la petrecere”, a explicat, plastic, un bancher din Zagreb, intervievat de publicația germană „Der Spiegel”