Euroins România pierde și la Curtea Constituțională (CCR), după ce a pierdut și în aproape toate dosarele în care contesta deciziile ASF sau ale administratorului său judiciar, CITR, în ceea ce privește ridicarea autorizației de funcționare și mai apoi ajungerea în faliment.
AICI detalii despre motivele pentru care Euroins a ajuns în faliment, cu un deficit de capital de 400 de milioane de euro, zeci de mii de dosare pentru neplata daunelor și un contract de reasigurare cu clauze aproape evident abuzive prin care a plătit din România o sumă echivalentă cu rezervele de daună
În cazul deciziei CCR este vorba despre un plan mai larg, în care Euroins contesta cel mai disputat articol din legea 132/2017, a RCA, art 14, cel care care prevede, practic, faptul că evaluarea făcută de service în ceea ce privește cuantumul reparației trebuie acceptată ca atare de către asigurător.
Valoarea reparaţiei se stabileşte folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condiţiile legii în care unitatea reparatoare auto îşi poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afişată.
Art 14, alin 3, legea 132/2017, a RCA
Într-o decizie publicată în Monitorul Oficial din 24 noiembrie, Curtea arată că articolul citat mai sus este constituțional, respingând astfel cererea Euroins, care susținea inversul.
Curtea Constituțională a considerat că dispozițiile legale nu încalcă drepturile asigurătorilor și că acestea se aliniază principiilor economiei de piață. Contractele de asigurare RCA sunt, prin natura lor, aleatorii, ceea ce înseamnă că asigurătorul are șansa unui câștig, dar și riscul unei pierderi, în funcție de evenimentele rutiere.
De asemenea, instanța a apreciat că legislația protejează drepturile consumatorilor și promovează concurența. Eventualele neregularități sau abuzuri ale unităților reparatoare pot fi sancționate prin mecanisme legale sau prin instituții precum Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Curtea Constituțională a decis că articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 este constituțional. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Amintim și că în jurul articolului 14 din legea 132/2017 au existat mai multe dispute, atât în instanțele comune, pe cazuri concrete de dosare de daună, cât și la instanțele superioare. Dacă CCR a stipulat în clar că articolul este constituțional, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pornind de la o decizie a ASF privind sancționarea unui asigurător, a arătat, totuși, că asigurătorul poate avea dreptul să conteste valoarea reparației, în condițiile în care vine cu elemente care să arate că aceasta este supaevaluată.
Detalii despre decizia ICCJ care spune că devizul emis de service nu este neapărat obligatoriu găsiți AICI
Nu au renunțat la România, au reintrat prin firme cu relații directe pe ruta Sofia și ar fi vrut și înapoi pe RCA
Bulgarii de la Euroins nu au renunțat la ideea de a reveni pe piața din România, care, de altfel, era de departe cea mai importantă pentru afacerea lor. În acest sens, în plin faliment, au revenit cu vânzări la noi în țară prin firme locale, în baza dreptului european la liberă practică, așa numitul pașaport european. Conform legislației UE, orice firmă din Uniune poate activa într-o altă țară a blocului comunitar fiind supravegheată din propria țară. Așa a făcut și Euroins, care desfășoară vânzările locale prin firme românești care distribuie asigurări emise direct din Bulgaria. Bulgarii nu au obținut avizele necesare pentru a reîncepe și vânzarea de RCA (acolo unde au lăsat datorii de sute de milioane de euro), dar nu au renunțat la eforturi în acest sens.
Percheziții care au legătură cu scoaterea banilor de daune din țară. Când era la un pas de faliment, Euroins a încheiat un contract de reasigurare cu o firmă din grup. Au scos o sumă echivalentă cu toate rezervele de daună
Procurorii Parchetului General au efectuat astăzi percheziţii în 12 locaţii din Bucureşti şi două din municipiul Târgu Mureş, într-un dosar privind falimentarea companiei de asigurări Euroins, anunță un comunicat de presă.
Detalii găsiți AICI
În esență, este vorba despre faptul că, mai mulți ani la rând, mai ales între 2020 și 2023, când a falimentat, Euroins a direcționat sume care erau menite să acopere plata daunelor (rezerve) către firme din zona de interes a celor doi acționari majoritari ai companiei bulgare. Altfel spus, iar despre acest lucru s-a scris și la vremea respectivă, Euroins plasa rezervele în active (acțiuni sau obligațiuni) ale unor companii controlate chiar de cei doi acționari ai săi, de multe ori firme obscure listate la Bursa din Sofia. Au existat chiar situații în care banii de daune au mers în acțiuni ale unei entități acuzate de finanțarea terorismului. Mai mult decât atât, chiar înainte de a își pierde licența, Euroins a făcut cea mai mare mișcare de mutare a unor bani în cadrul grupului. A plătit pur și simplu o sumă echivalentă cu rezervele de daună pe un contract de reasigurare cu EIG Re, firmă din grup.
După cum Economica scria în exclusivitate, în final EIG Re a ieșit din grup, și-a schimbat acționariatul, dar a rămas cu suma respectivă de bani, având în vedere că Euroins România accepta să nu mai beneficieze de acoperirea daunelor de către EIG Re în cazul în care suferă o sancțiune administrativă, cum a fost ridicarea licenței. Astfel de clauze nu se întâlnesc în contractele cu reasigurători cunoscuți, însă având în vedere că, până să lucreze cu Euroins România, EIG Re era o societate cu cifre insignifiante și un capital cât o zecime din dimesniunile Euroins România, poate nu este de mirare. Surse apropiate situației spun că în centrul cercetărilor procurorilor se află chiar acest ultim contract de reasigurare, în valoare de 400 de milioane de euro, bani cu care FGA ar fi putut acoperi plata daunelor către păgubiți.