Cultura grâului de toamnă, afectată de secetă în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia şi local în Transilvania

„La data de 19 aprilie 2024, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), pe suprafeţe extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, local în estul şi sudul Transilvaniei”, spune ANM.

În schimb, rezerva de umiditate a solului se încadrează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Maramureş, Crişana şi Banat, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în nordul şi sudul Olteniei, în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi estul Munteniei şi, izolat, în estul Moldovei şi al Dobrogei.

La porumb, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Crişana şi Transilvania, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Moldovei, în centrul şi sud-vestul Dobrogei şi, izolat, în nord-estul Banatului.

În Oltenia şi Maramureş, local în nordul, centrul, estul şi sud-estul Dobrogei, în nordul, vestul şi nord-vestul Banatului, nordul, estul, centrul şi sudul Moldovei şi, izolat, în vestul şi sudul Munteniei, se înregistrează deficite de umiditate în sol.

Agricultorii din judeţul Prahova spun că, la această oră, situaţia culturilor de grâu este critică pe fondul secetei şi cer desfiinţarea sistemului antigrindină despre care susţin că nu protejează, în realitate, împotriva grindinei şi, mai mult, ar favoriza seceta.

Zeci de agricultori, unii însoţiţi de utilaje, au protestat pe 15 aprilie în comuna prahoveană Valea Călugărească, cerând oprirea sistemului antigrindină.

Şi fermierii din Arad se plâng de seceta accentuată de temperaturile neobişnuit de ridicate din ultima perioadă şi spun că plantele cultivate în toamnă, precum grâul, orzul şi rapiţa, s-au maturizat prematur din cauza căldurii, dar sunt subdezvoltate din cauza lipsei apei din sol.

Preşedintele Cooperativei „Fermierul Nădlăcan”, Milan Kelo, a declarat, luni, 15 aprilie, pentru AGERPRES, că deficitul de apă din zonă este 250 de litri pe metru pătrat începând din vara anului trecut şi până în prezent, iar de la începutul acestui an precipitaţiile căzute sunt la jumătate faţă de media anilor trecuţi.

Fermierul spune că în perioada 1 ianuarie – 31 martie au căzut doar 72 de litri de precipitaţii pe metru pătrat, adică o medie de 24 de litri pe lună, în timp ce media lunară normală este de 54 de litri în zona Nădlac.

„Avem deja crăpături în pământ din cauza secetei, iar culturile de toamnă suferă. Orzul şi grâul sunt cele mai afectate, nu s-au dezvoltat corespunzător. Dacă în următoarele zece zile nu plouă, iar prognoza arată că nu va ploua, estimăm pierderi de până la 30% la aceste culturi”, a spus Milan Kelo.

Similar, partea de sud a judeţului Vaslui se confruntă cu o secetă pedologică accentuată, iar în partea nordică se înregistrează secetă moderată, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui. Din cauza deficitului major de apă din sol, sunt semnalate probleme la culturile de grâu, rapiţă, orz sau orzoiacă, înfiinţate în toamna anului trecut, iar o parte dintre producătorii agricoli au întors deja culturile din cauza răsăririi neuniforme.