Cum arată bugetul Germaniei pe 2013

Adaugă-ne ca sursă preferată

La capitolul economisirea banului public, Angela Merkel dă un bun exemplu. Bugetul aflat la îndemâna sa în 2013 este cu 10 milioane de euro mai mic decât cel din anul în curs. Şi asta deşi bugetul culturii pe anul 2013 a fost majorat, în aplauzele tuturor, cu 100 de milioane de euro.

„Iată, aşa se face treaba”, se laudă cancelarul Merkel dimpreună cu guvernul său de coaliţie, compus din Uniunea Creştin Democrată / Creştin Socială şi din Partidul Liber Democrat, când vine vorba de bugetul lor de „consolidare” pentru anul viitor, care va îndeplini prevederile Pactului Fiscal European, scrie Deutsche Welle. 

Noile „datorii structurale” nu vor mai reprezenta decât 0, 34 procente, cu exact 0,01 procent sub plafonul convenit. În total, volumul noilor datorii contractate de Germania se va diminua anul viitor pentru al cincilea an consecutiv. Riscurile legate de conjunctura economică şi cheltuielile extraordinare, între care plata celor 8,7 miliarde de euro în contul fondului european de salvare ESM, nu sunt cuprinse în buget, dar asta nici nu pretinde aşa-numita „frână a datoriilor”, prevăzută în Constituţie. Totuşi, eventuala ştergere a unei părţi a datoriilor Greciei – o posibilitate categoric respinsă de guvernul de la Berlin – l-ar putea costa suplimentar pe contribuabilul german până la 20 de miliarde de euro.

Totuşi, dacă toate riscurile vor fi evitate, atunci deficitul bugetar se va cifra anul viitor la 17, 1 miliarde de euro, în condiţiile în care cheltuielile vor fi de 302 miliarde. „Putem spune că la orizont se arată deja un buget echilibrat, într-acolo ne îndreptăm cu consecvenţă”, a declarat cu vădită mândrie Norbert Barthe, expert în probleme bugetare al principalului partid de guvernământ, CDU.

Opoziţia laburist-socialist-ecologistă comentează acid pe de margine: „Guvernul profită de conjunctura economică favorabilă”. De asemenea acuză cabinetul Merkel că păgubeşte fondurile sociale pentru a asana bugetul. Într-adevăr, bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, deşi rămâne de departe cel mai dotat, este privat anul viitor de aproape şapte miliarde de euro. În motivaţie, guvernul arată că buna conjunctură economică permite reduceri ale suplimentărilor destinate ajutorului de şomaj, pensiilor şi asigurărilor de sănătate. „Guvernul nu ştie ce e aceea să fii prevăzător”, acuză partidul Stânga „fiindcă e de pe acum clar că, în cazul în care situaţia economică se va înrăutăţi, fondurile de protecţie socială se vor confrunta cu lipsa banilor.”

Pentru prima dată, locul doi între ministere va fi ocupat, în privinţa mărimii bugetului, de Ministerul Apărării. Acestuia îi vor sta la dispoziţie în 2013 mai bine de 33 de miliarde de euro, pentru a restructura armata, de la o armată defensivă la una de intervenţie. Mai redusă numeric, mai performantă şi, evident, mai costisitoare. Un nou sistem de arme, cum ar fi eurofighter, va costa nu mai puţin de un miliard de euro. Iniţial, prin reforma armatei, se dorea o reducere a costurilor.

Printre instituţiile silite să se descurce cu bani mai puţini în 2013 se numără, surprinzător, Ministerul Dezvoltării. În ultimul moment Comisia pentru Buget a Bundestagului a hotărât să micşoreze finanţele acestui resort cu 140 de milioane de euro. „Astfel Parlamentul şi-a luat adio de la ţelul său declarat – acela de a spori la 0,7 la sută din PIB fondurile destinate cooperării în scopul dezvoltării”, a declarat în reacţie, vădit iritat, titularul ministerului, liberalul Dirk Niebel.