Cum arată frauda alimentară din UE: Suplimentele alimentare, peștele și carnea, în topul produselor suspecte. Ce s-a găsit în România

Piața europeană a produselor agroalimentare continuă să se confrunte cu un val de practici înșelătoare, iar producătorii români nu fac excepție, intrând sub radarele instituțiilor Comisiei Europene care monitorizează situația. Conform datelor centralizate în Raportul lunar privind suspiciunile de fraudă agroalimentară în UE, din totalul celor 803 notificări procesate prin rețeaua europeană de alertă iRASFF, 164 de cazuri au generat suspiciuni de fraudă economică și falsificare de produs. Pe categorii de produse, cele mai numeroase nereguli au fost depistate în cazul suplimentelor alimentare și alimentelor fortifiante – cu un record de 48 de suspiciuni de fraudă –, urmate de pește și preparate din pește (14 suspiciuni), carne și produse din carne, exceptându-le pe cele din pui (10 suspiciuni), și grăsimi și uleiuri (9 suspiciuni).

Mai exact, în cazul suplimentelor și alimentelor fortifiante, neregulile au vizat mențiunile de sănătate neconforme sau înșelătoare, prezența unor ingrediente sau extracte vegetale neautorizate pe piața UE, dar și discrepanțe între concentrațiile de substanțe active declarate pe etichetă și cele reale. Astfel de probleme au fost identificate inclusiv în România și Franța, ca țări de origine a unor suplimente alimentare comercializate online în Germania, țară care a declanșat, de altfel, alerta de securitate.

În cazul peștelui și al preparatelor din pește, principalele suspiciuni de fraudă au constat în adăugarea ilegală de apă (glazurare excesivă nedeclarată pentru a crește artificial greutatea), tratamente neautorizate ale cărnii și substituirea speciilor scumpe cu unele ieftine (ex. pangasius). La carne, au fost constatate cazuri de falsificare a documentelor de trasabilitate, depășiri ale limitelor legale de aditivi (nitriți/nitrați) și utilizarea nedeclarată a cărnii separate mecanic (MSM). Totodată, sectorul grăsimilor și al uleiurilor rămâne vulnerabil la declasarea sau falsificarea uleiului de măsline extra virgin (amestecat cu uleiuri vegetale ieftine sau cu ulei lampant necomestibil) și la contrafacerea denumirilor de origine protejată (PDO). Un astfel de caz a fost identificat și în România. Mai exact, potrivit raportului Comisiei Europene, Germania a notificat un caz de contrafacere a unui ulei de măsline extra virgin PDO originar din România și comercializat online.

Totodată, și mierea din România a fost vizată de alertele europene. În urma unor notificări venite din Cehia, specialiștii au identificat miere românească cu adaos de alfa-amilază din surse externe. Aceasta, în contextul în care enzimele industriale sunt utilizate ilegal de unii procesatori pentru a masca adaosurile de siropuri de zahăr sau pentru a simula artificial maturarea mierii.

Marea majoritate a neconformităților cu suspiciune de fraudă au fost scoase la iveală în timpul controalelor oficiale (82 de cazuri) și ale inspecțiilor la frontierele UE (25 de cazuri). Sesizările venite din partea consumatorilor și auto-verificările efectuate de companii au contribuit cu câte 20, respectiv 14 cazuri la depistarea neregulilor.

Potrivit reglementărilor europene, notificările de suspiciune nu reprezintă fraude condamnate definitiv prin instanță, ci constituie semnale operative care obligă autoritățile naționale de control (precum ANSVSA și ANPC în România) să declanșeze investigații amănunțite și să retragă loturile neconforme de la raft.