1EUR = 4.7729 RON | Bucureşti 5 º

Companii

Cum arată relaţiile economice dintre România şi Germania după mandatul lui Klaus Iohannis

În urmă cu cinci ani, alegerea Preşedintelui Klaus Iohannis aducea un val de optimism în rândul comunităţii oamenilor de afaceri germani din România, care mizau pe măsuri fiscale care să încurajeze investiţiile. La fel, mediul economic spera la o creştere a capitalurilor străine în filialele din România, şi mai ales a celor originare din Germania. La final de mandat, cifrele indică o dublare a investiţiilor străine directe, o creştere a numărului de companii cu capital străin german, un deficit comercial cu Germania uşor mai mic, dar şi o scădere a investiţiilor în proiecte greenfield. Pe de altă parte, veniturile nete obținute de către investitorii străini care au pariat pe România s-au majorat de patru ori.

06 noi, 2019 | | ECONOMICA.net

2014 îl găsea pe noul preşedinte Klaus Iohannis într-un mediu investiţional destul de bulversat de prevederile legislative, fapt relevat şi de datele statistice ale Băncii Naţionale care consemnau atunci un minus de 10% al investiţiilor străine directe comparativ cu 2013, până la 2,4 miliarde de euro, flux net. Vorbeam mai exact despre 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcţi în întreprinderile din România şi despre un profit reinvestit, în sumă negativă, în valoare de peste 1,3 miliarde de euro. De asemenea, BNR raporta atunci faptul că investitorii străini au trimis filialelor din ţară mai puţini bani sub formă de credite decât au rambursat acestea din urmă companiei mamă, reieşind o valoare a creditului net negativă, de 425 de milioane de euro.

Cât despre originea capitalurilor, la nivelul lui 2014, primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul investiţiilor străine directe (ISD) erau Olanda (23,6 la sută), Austria (16,1 la sută), Germania (12,4 la sută), Cipru (7,1 la sută) şi Franţa (6,8 la sută).

Despre ce speranţe aveau investitorii germani de la preşedinte puteţi citi AICI

Valoarea investiţiilor străine directe s-a dublat, veniturile companiilor au crescut de 4 ori

Patru ani mai târziu, potrivit BNR, fluxul net de ISD era de 5,2 miliarde de euro, adică cu 117% mai mare comparativ cu 2014, din care aportul la capitalul întreprinderilor a fost de peste 2,9 miliarde de euro. Participațiile la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile investiție străină directă din România erau de 5,5 miliarde de euro, iar profitul reinvestit era pe plus, respectiv 2,5 miliarde de euro.

Cât despre creditele acordate de companiile mamă filialelor din România, valoarea netă era tot negativă, dar mai mică faţă de 2014, respectiv 280 de milioane de euro.

Mai mult, câştigurile acestor investitori străini de pe urma filialelor din România (venituri nete din participații la capital și veniturile nete din dobânzi) s-au majorat de la 1,7 miliarde de euro în 2014 la 6,7 miliarde de euro în 2018, de aproximativ 4 ori.

Germania urcă pe locul doi în topul ţărilor de unde vin banii. Ponderea din total rămâne aproximativ aceeaşi

În ceea ce priveşte originea capitalurilor, Germania a mai urcat o poziţie, devansând Austria, dar are o pondere similară în ISD, de 12,7%. Astfel, clasamentul ţărilor în funcţie de valoarea ISD arată astfel: Olanda (23,9 la sută din soldul ISD la sfârșitul anului 2018), Germania (12,7 la sută), Austria (12,2 la sută), Italia (9,5 la sută) și Cipru (6,2 la sută). 

Ponderea predominantă în aportul la capital în anul 2018 a fost asigurată de restructurările de întreprinderi cu o valoare de 1,7 miliarde de euro, reprezentând 58% din totalul aportului la capital din anul 2018, și de dezvoltările de întreprinderi cu 1 miliard de euro, respectiv 35% din total aport. În 2014, restructurările au presupus 2,4 miliarde de euro, respectiv 58%, iar dezvoltările de firme au înghiţit 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţiile de 4,2 miliarde de euro.

Mai puţini banii străini în proiecte greenfield

În proiecte greenfield, străinii au investit, de asemenea, 43 de milioane de euro în 2018, faţă de 77 de milioane de euro în 2014. Investiţiile străine directe în întreprinderi greenfield s-au orientat, în 2018, cu precădere spre industria prelucrătoare (28,9 la sută din soldul ISD în întreprinderi greenfield). Alte ramuri în care aceste investiții au o pondere semnificativă sunt: construcții și tranzacții imobiliare (19%), comerț (17,6%) și, respectiv, intermedieri financiare și asigurări (9,3%). Cele mai mari investiții în întreprinderi greenfield provin, ca și în cazul soldului total al ISD, din Olanda (21,4%). Următoarele țări de provenință sunt Germania (17,7%), Austria (9,3%) și Italia cu 8,4% din soldul ISD în întreprinderi.

Cu patru ani în urmă, tot industria prelucrătoare predomina în investiţiile greenfield, urmată de comerţ (17,7 la sută), construcţiile şi tranzacţii imobiliare (13%).

Numărul companiilor cu capital german a crescut cu 12%

În ultimii cinci ani, în România a crescut substanţial şi numărul de firme cu participare străină la capitalul social, de la 197.000 în septembrie 2014 la 225.500 în septembrie anul curent, valoarea capitalului social subscris ajungând de la 39,4 miliarde de euro la 48,6 miliarde de euro. În ambele perioade analizate, ponderea companiilor cu capital german în numărul total de companii a fost de 10%, Germania fiind a treia ţară după Olanda şi Austria după valoarea capitalului social subscris.

Printre cele mai mari companii germane prezente în România sunt Kaufland (2,5 miliarde de euro afaceri în 2018), Lidl (1,8 miliarde de euro), Star Assembly  (1,6 miliarde de euro), Metro (1,2 miliarde de euro), Selgros (845,5 milioane de euro), E.On Energie  (843 de milioane de euro), Rewe Romania (784 mil. Euro). Lista poate continua cu Bosch, Daimler, Draxlmaier, Deutsche Telekom, ThyssenKrupp, sau Allianz.

Deficitul comercial cu Germania a scăzut sub 1 miliard de euro

Referitor la balanţa comercială cu Germania, conform ultimelor Institutului Naţional de Statistică, în primele şapte luni ale acestui an era primul partener comercial al României, către Germania direcţionându-se marfă în valoare de peste 9,4 miliarde de euro, adică 23,1% din total exporturi şi importându-se în valoare de 10,1 miliarde de euro, adică  20,2% din total importuri. Vorbim, aşadar, despre un deficit comercial cu Germania de 700 de milioane de euro.

Cu cinci ani în urmă, Germania era tot pe prima poziţie între principalii parteneri comerciali ai României. Conform INS, ponderea Germaniei în exportul general al României se situa la 18,79% în cazul exporturilor şi la 18,52% în cazul importurilor, în timp ce la total schimburi ponderea era de 18,60%. În total, în 2013 am exportat în Germania mărfuri în valoare totală de 9,2 miliarde de euro, iar importurile au totalizat 10,3 miliarde de euro, soldul fiind de 1,1 miliarde  de euro.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO