Cum au făcut băncile profit în pandemie? Prin transferul riscului de credit către stat. Al doilea efect: subvenţionarea dividendelor bancare tot de către stat

27 11. 2021
bnr_91047600_465x215_06772700

Potrivit ultimelor date publicate de BNR, profitul pe sistem bancar la nouă luni a fost de peste 6,4 miliarde de lei, adică circa 1,29 de miliarde de euro, fiind cel mai mare profit înregistrat de sistemul bancar până acum. În ciuda pandemiei, profiturile băncilor au crescut cu aproximativ 70% în primele nouă luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Rezultatul final pe parcursul lui 2021 va fi probabil obţinerea celui mai mare profit al sistemului bancar din ultimii 31 de ani. Şi totuşi, cum este posibil ca în plină perioadă de criză, băncile comerciale să aibă cea mai mare performanţă istorică, cea mai mare rentabilitate, cele mai mici credite neperformante şi să plătească şi cele mai mari dividende din ultimii ani către acţionarii lor?

Dacă analizăm datele statistice aflate pe site-ul BNR, vom constata că, în perioada septembrie 2020 – septembrie 2021, spread-ul dintre dobânda la credite şi cea la depozite a scăzut de la 4,38% la 3,87% (adică cu 0,51 puncte procentuale – p.p.). Doar că, scăderea marjei de dobândă a fost compensată aproape în integralitate de scăderea ponderii creditelor neperformante, cu 0,41 p.p. (faţă de august 2021), ceea ce explica neconstiuirea de provizioane suplimentare şi implicit creşterea profiturilor

Scăderea ponderii creditelor neperformante, în perioada de depreciere economică (-4,68% PIB, iunie 2021 faţă de septembrie 2020), nu se poate explica decât prin creşterea ponderii creditelor garantare de statul roman şi a creditului instituţiilor publice. Volumul creditelor a crescut cu 15,9%, în mare parte datorită creditului acordat instituţiilor publice (+21,17%, adică +28,4 miliarde de lei), fiind astfel un factor suplimentar de creştere a veniturilor si implicit a profitului băncilor.

Implicit, băncile recunosc eliberarea de provizioane transformată în profit, care se va duce în dividende

În plus, o privire asupra rezultatelor financiare exprimate de fiecare bancă în parte printr-un comunicat de presă arată că, în mare parte profiturile uriaşe raportate de bănci anul acesta se datorează eliberărilor de provizioane de anul trecut. Mai exact, ne mai având risc, deoarece acesta a fost preluat prin garanţiile acordate prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), băncile au transferat banii puşi deoparte anul trecut în rezultatul financiar de anul acesta, bani care alături de cei obţinuţi din spread-ul de dobândă vor merge către dividendele pe care le vor încasa anul acesta acţionarii băncilor prezente în România.

Astfel, „Banca Comercială Română (BCR), controlată de Erste Group, a înregistrat în primele nouă luni ale anului un profit net de 1,14 miliarde de lei (232,5 milioane de euro), în creştere cu 35% faţă de perioada simiară din 2020, evoluţie susţinută de performanţa operaţională îmbunătăţită şi de costuri cu riscuri mai reduse”, a anunţat banca.
„Costul riscului a scăzut considerabil în 2021 faţă de 2020, când am avut o abordare mai degrabă conservatoare pentru a ţine pasul cu deteriorarea mediului economic”, arată şi comunicatul de presă al Raiffeisen Bank.
„Profitul net aferent primelor 9 luni, a fost cu aproximativ 25% mai mare față de perioada similară a anului trecut, de 920 milioane lei (față de 738 milioane lei în primele nouă luni din 2020) având în vedere activitatea comercială dinamică și eliberarea netă de provizion”, arată şi comunicatul depresă al BRD Groupe Societe Generale. Iar exemplele pot continua.

Băncile îşi asumă doar aproximativ 10% din riscuri, restul îl iau statul şi deponenţii

O analiză a expunerilor băncilor pe segmentul credite şi depozite arată cam aşa: 25% expunere pe titluri de stat şi 15% din total credite sunt credite cu garanția statului (conform declaraţiei recente a lui Dumitru Nancu, director general FGICMM).

În bilantul băncilor, ponderile aproximative (diferă de la bancă la bancă, dar nu foarte mult) 10% este capital, 40% sunt surse atrase de la clienţi (depozite, în principal), 12% plasamente în titluri de stat româneşti, 5% credite cu garanţia statului, 30% credite cu alte garanţii, 3% alte active. Aşadar, la cei 10% capitaluri rămâne o expunere netă la riscul de creditare, de numai…10% din bilanţ (40% depozite – 20% titluri de stat, credite cu garanţie de stat şi alte active – 30% credite cu alte garanţii).

Doar că, la cei 10% capitaluri expuse la credite cu alte garanţii (şi cel mai probabil, acordate clienţilor cu rating bun şi foarte bun) se obţin profituri mari din toate plasamentele, adică inclusiv din cele fără risc sau cu risc foarte mic.

Practic, băncile fac profituri suplimentare cu garanţia statului, iar prin preluarea riscului, statul, într-o altă formă, subvenţionează parţial dividendele plătite de bănci acţionarilor lor. Până la urmă, marii câştigătorii ai crizei pandemice sunt băncile.