Cum percep producătorii români incertitudinile fiscale

Indicele PMI (Purchasing Managers’ Index) a scăzut ușor la 48.4 în iulie, de la 48.7 în iunie. Este a 13-a lună consecutivă în care indicele rămâne sub pragul de 50, indicând contracție în sector.

Comparativ, indicele PMI Germania a fost în luna iulie de 49.2 (cel mai ridicat nivel din ultimele 36 luni), iar PMI Zona Euro: 49.8, maximul ultimilor 3 ani.

Scăderea PMI România este pusă pe seama măsurilor fiscale (creșteri de accize și TVA) și a cererii externe slăbite. Componentele PMI sunt toate depreciate: producția este în scădere pentru a 14-a lună consecutiv, dar la un ritm mai redus decât media istorică.

Comenzile noi sunt în declin pentru a 13-a lună, cererea internă rămâne slabă, iar cererea externă s-a deteriorat neașteptat. Comenzile la export au cea mai mare scădere din ultimele 3 luni, stocurile sunt în creștere angajările sunt în scădere, dar mai ales din cauza plecărilor voluntare, iar timpul de livrare al furnizorilor a crescut, mai ales din cauza importurilor.

Tendința de îmbunătățire a indicatorului principal BCR România Manufacturing PMI a fost temperată în luna iulie de măsurile de consolidare fiscală anunțate pe plan intern și de slăbirea cererii externe. Indicele a rămas în zona de contracție pentru a 13-a lună consecutivă, coborând ușor la 48,4 față de 48,7 în luna anterioară, care marcase un vârf pe un an. Cu o valoare sub pragul de 50,0, PMI continuă să indice contracție.

Toate componentele au avut o contribuție negativă din punct de vedere direcțional, cu excepția stocurilor, întrucât producătorii au acumulat rezerve în anticiparea majorărilor de accize și TVA. Producția a scăzut pentru a 14-a lună la rând, deși ritmul contracției a fost mai blând decât media istorică. Scăderea comenzilor noi a fost determinată în principal de cererea internă slabă pentru a treia lună consecutivă, în timp ce cererea externă s-a deteriorat neașteptat. Tabloul general sumbru a fost completat de reduceri continue de personal, deși în principal ca urmare a plecărilor voluntare.

Cererea slabă reprezintă o problemă pentru sectorul manufacturier românesc încă din iulie anul trecut, iar în lipsa unor semne reale de îmbunătățire, mai ales în contextul în care comenzile la export au scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimele trei luni, nu ar trebui să ne facem încă speranțe pentru o redresare semnificativă a acestui sector în 2025.

Așteptările privind afacerile viitoare sunt în scădere

Indicele HCOB Flash pentru sectorul manufacturier din Germania a crescut ușor în iulie la 49,2, atingând un vârf pe 36 de luni, deși a rămas sub așteptările pieței. PMI-ul preliminar al zonei euro a fost de 49,8 în iulie, în creștere față de 49,5 în iunie, marcând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.

Performanța producției industriale a fost dezamăgitoare, iar șansele de creștere în 2025 sunt destul de reduse. A doua jumătate a anului ar trebui să fie foarte puternică pentru a evita al treilea an consecutiv de contracție.

Investițiile semnificative în securitate la nivelul UE, împreună cu stimulente fiscale majore aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, ar putea sprijini producția industrială europeană. Deși incertitudinile rămân ridicate, România este expusă doar indirect la eventuale tarife impuse de SUA, prin intermediul lanțurilor de aprovizionare ale industriei auto germane.

Indicele de producție a scăzut ușor în iulie și a continuat să indice contracție față de luna anterioară pentru a 14-a lună la rând, în condițiile în care incertitudinea politică s-a adăugat cererii scăzute și problemelor de personal. Comenzile noi au fost și ele mai slabe în iulie, extinzând seria de contracții la 13 luni, modificările fiscale fiind invocate ca motiv de prudență, în timp ce comenzile noi la export au scăzut cel mai rapid din ultimele trei luni.

Așteptările privind afacerile viitoare s-au deteriorat în rândul firmelor manufacturiere românești în iulie, atingând cel mai scăzut nivel de la începerea sondajului în iulie 2023, deși, în general, moralul a rămas optimist, susținut de speranțele privind investițiile finanțate cu fonduri europene. Odată cu eliminarea incertitudinii fiscale care a dominat în ultimul an, este posibil să asistăm în curând la un punct de inflexiune în încrederea în afaceri.

Indicele privind ocuparea forței de muncă a rămas în zona de contracție în iulie, scăzând după trei luni consecutive de îmbunătățire, deși aceasta s-a datorat în mare parte plecărilor voluntare. Stocurile de achiziții au crescut pentru a doua oară în istoria sondajului, atingând un nivel record, pe fondul acumulării de rezerve înaintea majorărilor de taxe. Timpul de livrare al furnizorilor s-a prelungit în iulie, mai ales din cauza importurilor.

Prețurile inputurilor au continuat să crească în iulie, dar cu cel mai lent ritm de la începutul sondajului, cu o decelerare a inflației pentru a cincea lună consecutiv. O parte din această creștere a costurilor a fost transferată către clienți, dar și ritmul de creștere a prețurilor de ieșire s-a atenuat.