Cum s-a descurcat economia României prin criza COVID față de cele europene- Analiză

15 11. 2020
businessman_4929680_1920_1_99359300

Economia României a crescut cu 5,6%, în trimestrul al treilea, faţă de trimestrul doi. Vine după o scădere de 12,3% în trimestrul al doilea față de primul și rămâne la o scădere agregată pe cele trei trimestre de 5,1% pe trei trimestre anualizat, puțin sub ritmul economiilor din zona euro. Estimarea pentru finalul anului, făcută în vară de Comisia Europeană pentru România este o scădere de 6%. Cel mai probabil, în urma rezultatelor de pe al treilea trimestru toate previziunile vor fi revizuite.

Comparativ cu economia fanion a Europei, a Germaniei, a noastră a avut o mișcare mai amplă pe scădere și o recuperare mai mică în T3, dar rezultatul anualizat nu este cu mult diferit, sub un punct procentual.

Produsul intern brut al Germaniei a crescut cu un record de 8,2 la sută în al treilea trimestru, în efortul de recuperare, după scăderea istorică de 9,8 la sută din al doilea trimestru. Creșterea a fost susținută de o revenire a consumului gospodăriilor, investiții puternice în utilaje și echipamente și o creștere bruscă a exporturilor. De la un an la altul, economia a scăzut cu 4,3 la sută la al treilea trimestru, recuperând  de la o contracție record de 11,3 la sută în perioada precedentă.

Vizavi de a doua mare economie a Uniunii, Franța, amplitudinea mișcărilor a fost mai mică în România. Franța a scăzut cu 13,7%, dar a recuperat extrem de puternic în trimestrul al treilea, cu 18,2%. Franța are estimată o scădere anuală de 4,3%.

Stăm mult mai bine decât Spania, care după o scădere de 17,8% în T2 și o recuperare de 16,7, are o rată anuală de scădere de 8,7%.

A doua mare destinație a muncitorilor români, Marea Britanie, s-a chinuit cel mai rău cu criza. A scăzut în T2 cu 19,8% și a recuperat în T3 15%. Estimarea anuală este o contracție de 9,6%.

Italia, o altă destinație pentru muncitorii români s-a descurcat foarte bine în acest context. După o scădere de 13% în T2, a revenit puternic în T3 cu 16,1%. Scăderea per total an ar fi de 4,7%.

În ansamblul zonei euro, scăderea din T2 a fost de 11,2%, ceva mai mică decât a României, dar nu cu mult, dar revenirea a fost consistent mai mare, de 12,7 în T3. Rata anuală ar fi o scădere de 4,3%. 

Bulgaria a reușit după o scădere de 10% în T2 și o creștere mai slabă decât a României,de 4,3% în T3 să ajungă la o scădere de 5,2%, asemănătoare cu a României.

Cazul Poloniei

Polonia iese din tipare și reușește o scădere în acest an de doar de 1,6%. După o scădere cu numai 8,9% în T2 și o revenire de 7,7% în T3. Estimările UE pentru Polonia erau o scădere de 4,3% la sfârșitul acestui an. Polonia a luat în criza COVID  măsuri asemănătoare cu ale României și în cam același timp, însă a avut un pachet foarte mare alocat investițiilor.