1EUR = 4.7432 RON | Bucureşti 25 º

News

Cum se atribuie mandatele de parlamentar

Alegerile parlamentare de duminică s-au desfăşurat în 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare - pe circumscripţie şi pe ţară - şi două etape de atribuire efectivă a mandatelor.

10 dec, 2012 | Mediafax

Mandatele de deputat şi de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripţie, potrivit voturilor obţinute de candidaţi şi ţinându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formaţiunilor politice din care fac parte.

Pentru a câştiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1).

În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidaţii din colegiul uninominal care obţin majoritatea voturilor în acest colegiu.

Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiţie să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puţin 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianţă, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional.

Prevederile din legea electorală reglementează şi "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obţinut 5 la sută să fie totuşi reprezentat în Parlament.

Partidul va atinge pragul alternativ dacă, în şase colegii de deputat şi în trei colegii de senator, candidaţii săi vor obţine cele mai multe voturi, fără să existe cerinţa ca aceştia să primească 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, condiţia obţinerii a şase colegii uninominale pentru Cameră şi trei pentru Senat se consideră îndeplinită indiferent dacă s-a obţinut sau nu majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care candidatul s-a clasat pe primul loc.

Dacă organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale au propus un singur candidat la nivel naţional, iar acesta a adunat cel puţin 10 la sută din coeficientul electoral la nivel naţional, mandatul de deputat se acordă în colegiul uninominal în care candidatul organizaţiei respective a obţinut cel mai mare numâr de voturi.

În acest caz, BEC a mai stabilit că, în caz egalitate de voturi în cadrul unui colegiu uninominal, între candidaţii a doi sau mai mulţi competitori electorali, toţi candidaţii vor fi consideraţi a fi clasaţi pe prima poziţie.

O altă operaţie electorală este aceea în care mandatele sunt repartizate proporţional uninominal. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.

Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid.

Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.

Totuşi, la acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele "resturi". Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Aici, resturile de voturi din toate circumscripţiile sunt însumate, o operaţie similară fiind făcută şi în cazul mandatelor. În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, etapă care presupune calcule menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid şi în ce judeţe respectiva formaţiune politică va beneficia de aceste mandate.

Astfel, adunând resturile de voturi şi de mandate, BEC stabileşte, potrivit sistemului proporţional şi folosind sistemul d'Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.

Sse fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de "resturile" de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.

Dacă primul pe lista ordonată pe ţară este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscripţia Alba, în funcţie de repartitorul acestei circumscripţii şi de numărul de mandate care au rămas de repartizat în circumscripţia electorală respectivă, acest partid va primi mandate suplimentare în acest judeţ.

Legea prevede că, în cazul în care aceste calcule matematice duc la situaţii de balotaj, să fie folosit ca element de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripţia respectivă şi, dacă nici acest criteriu nu rezolvă problema, repartizarea mandatului să fie făcută după negocierea între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorţi făcută de BEC.

Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate la nivelul circumscripţiilor electorale cu mandatele repartizate deja partidului în prima etapă de repartizare a mandatelor.

Din acest moment, va începe a doua etapă de atribuire a mandatelor de senator şi deputat.

În acestă etapă, biroul electoral de circumscripţie va alcătui o listă a candidaţilor partidelor care au trecut pragul electoral dar care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul lor şi, deci, nu au primit mandat în prima etapă de atribuire a mandatelor. Din listă vor face parte şi candidaţii în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceştia fiind "săriţi", însă, în această etapă de atribuire de mandate.

Lista va fi alcătuită în ordinea descrescătoare în funcţie de numărul de voturi obţinut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscripţiei.

Departajarea între doi sau mai mulţi candidaţi care au obţinut rezultate identice în urma operaţiunilor efectuate se face pe baza voturilor valabil exprimate sau, în caz de egalitate, în funcţie de poziţiile înregistrate la nivelul secţiilor de votare.

Dacă, de exemplu, un partid va avea dreptul, potrivit calculelor făcute în cele două etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate în circumscripţia Alba, iar în acest judeţ doi candidaţi au obţinut în colegiile lor majoritatea voturilor exprimate şi le-a fost atribuit mandat în prima etapă, partidul respectiv va mai avea de primit în acest judeţ doar trei mandate, care vor fi acordate candidaţilor din lista menţionată anterior.

Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fiind "săriţi" cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.

Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut cel mai bun scor din circumscripţie să nu primească mandat deoarece a candidat ca independent şi a obţinut 49 la sută din voturile exprimate în colegiu. La fel se va întâmpla şi cu un candidat care ar câştiga, cu 99 la sută din voturi, alegerile din colegiul său dacă partidul pe care îl reprezintă nu va atinge pragul electoral la nivel naţional.

Într-o situaţie similară s-ar putea afla un candidat care a obţinut, de exemplu, 47 la sută din voturile exprimate în colegiu, dar a fost surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 48 la sută din voturi în colegiile în care au candidat şi deci vor adjudeca înaintea sa cele două mandate care revin în circumscripţie partidului din care fac parte.

De asemenea, un candidat care a primit 49 la sută din voturile alegătorilor într-un colegiu dar a pierdut mandatul în favoarea unuia care a strâns 51 la sută din voturi în acelaşi colegiu va fi "sărit" la atribuirea de mandate în acestă etapă.

Pentru acesta rămâne şansa ca, odată atribuite toate mandatele corespunzătoare circumscripţiei, partidul să mai aibă dreptul, în urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numărul de mandate ce se cuvin circumscripţiei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea că în fiecare colegiu se atribuie un singur mandat

În acest fel, se poate ajunge la situaţia ca numărul parlamentarilor care reprezintă un judeţ să fie mai mare decât i se cuvenea ţinând cont de norma de reprezentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari şi nu doar de unul, aşa cum prevede legea.

Legea stabileşte că alegătorii dintr-un colegiu vor fi reprezentaţi doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent dacă acesta va fi ales în sistem majoritar sau proporţional, respectiv dacă va întruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se şi de rezultatelor obţinute de partidul său în circumscripţie.

O altă derogare de la lege se face şi în cazul candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Legea permite unui astfel de candidat să nu candideze într-un singur colegiu uninominal, ci în toate colegiile de deputat, putând astfel să strângă voturi din toate circumscripţiile electorale. Aceşti candidaţi privilegiaţi trebuie să strângă doar 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat, ei nu vor reprezenta în Parlament un anume colegiu, iar mandatele acestora se adaugă mandatelor calculate în funcţie de populaţia fiecărui judeţ şi a normei de reprezentare.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO