Cum va răspunde UE taxelor vamale impuse de Trump? Soluții puține și complicate

Care e calea posibilă de acțiune a UE?

În 2018, după ce Trump a impus taxe vamale la 6,4 miliarde de euro importurile de oțel și aluminiu din UE, UE a răspuns cu propriile taxe la 2,8 miliarde de euro de produse din SUA. Tarifele pentru alte 3,6 miliarde de euro din importurile din SUA urmau să intre în vigoare trei ani mai târziu, dar nu au fost impuse după ce Joe Biden a devenit președintele SUA și cele două părți au convenit asupra unui armistițiu.

Tarifele UE au vizat oțelul și aluminiul din SUA, dar și produse concentrate în statele care au votat pentru Trump, precum whisky-ul bourbon din Kentucky, motocicletele de la Harley Davidson din Wisconsin și sucul de portocale din Florida.

UE ar putea adopta și de această dată o strategie similară de „reechilibrare” a măsurilor, deși Washingtonul are mai multe de vizat decât Bruxelles-ul. Importurile de mărfuri din SUA în UE au totalizat 347 de miliarde de euro în 2023, față de 503 de miliarde de euro de exporturi, potrivit agenției de statistică a UE Eurostat.

Instrumentul anti-coerciție al UE (ACI), care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2023, permite blocului să riposteze împotriva țărilor terțe care au exercitat presiuni economice asupra membrilor UE pentru a-și schimba politicile și oferă o marjă de acțiune mult mai largă. Pe lângă impunerea de tarife la bunuri, UE poate limita accesul la licitațiile de achiziții publice pentru companiile dintr-o țară terță sau poate lua măsuri care afectează comerțul cu servicii sau investițiile.

În timp ce Statele Unite au un deficit comercial cu UE în materie de mărfuri, au un excedent în comerțul cu servicii, inclusiv servicii digitale furnizate de companii precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.

UE poate, de asemenea, să restricționeze protecția drepturilor de proprietate intelectuală, să limiteze accesul companiilor de servicii financiare pe piețele UE și să limiteze capacitatea companiilor de a plasa substanțe chimice și produse agroalimentare în UE.

ACI a fost propus în 2021 ca răspuns la criticile membrilor UE conform cărora prima administrație Trump și China au folosit comerțul ca instrument politic. China a vizat Lituania, potrivit oficialilor din Lituania, după ce a permis Taiwanului să înființeze o ambasadă de facto la Vilnius.

Legea acordă Comisiei până la patru luni pentru a examina eventualele cazuri de constrângere și pentru a propune măsuri de acțiune membrilor UE, care au la dispoziție aproximativ două luni pentru a le aproba. Comisia poate întrerupe orice măsuri timp de șase luni, deoarece încearcă să găsească o soluție diplomatică.

Dincolo de politica comercială formală, Uniunea Europeană are o serie de rute pentru a reduce activitățile marilor firme de tehnologie din SUA, mulți dintre ai căror directori generali au avut locuri principale la inaugurarea lui Trump.

UE are investigații în desfășurare împotriva Apple, Alphabet, X și Meta în temeiul Digital Markets Act (DMA), care impune obligații antitrust și Digital Services Act (DSA), care acoperă moderarea conținutului.

De asemenea, este probabil să adauge Amazon pe listă, a raportat Reuters.

DMA prevede amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală sau 20% pentru recidive. Pentru DSA, amenda maximă este de 6% din cifra de afaceri.

Șeful Meta, Mark Zuckerberg, i-a cerut lui Trump să oprească UE să amendeze firmele de tehnologie din SUA. Aliatul lui Trump, Elon Musk, s-a ciocnit în mod repetat cu autoritățile de reglementare din UE.

O altă cale este impozitarea furnizorilor de servicii digitale. UE a suspendat lucrările privind o taxă pe serviciile digitale pentru a permite găsirea unei soluții mai cuprinzătoare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a publicat un proiect de tratat multilateral în 2023, care nu a fost încă finalizat.

Un număr de țări UE, cum ar fi Franța, au taxe pentru serviciile digitale. Trump în primul său mandat a răspuns cu tarife, care au fost apoi suspendate de Biden.