Cum vede Comisia Europeană problema importurilor masive de brânză ale României: Cumpăraţi mai puţin decât Suedia

Doar anul trecut, România a ajuns să importe peste 70.000 de tone de brânză, adică 3.000 de camioane a câte 23 tone fiecare, scrie europarlamentarul Daniel Buda într-o întrebare scrisă adresată Comisiei Europene, menţionând că „industria de prelucrare a laptelui din România se confruntă cu o criză fără precedent”. 

„Dacă în urmă cu 7 ani funcționau peste 400 de fabrici de lapte, numărul lor s-a diminuat la aproximativ 70 de unități de procesare în 2016. Reprezentanții Asociației Patronale Române din Industria Laptelui atrag atenția asupra cantităților masive de brânză importată de România. Situația este deosebit de îngrijorătoare, fabricile de lapte românești fiind nevoite să-și restrângă activitatea ca urmare a importurilor necontrolate de lapte care se comercializează la un preț mai redus decât cel autohton, dar și a costurilor mari de producție, a lipsei piețelor de desfacere”, mai prezintă Buda situaţia din România.

Acesta întreabă ce instrumente are Comisia la îndemână în vederea sprijinirii producătorilor autohtoni de brânzeturi și încurajării consumului de produse locale?

În replică, comisarul Hogan face o comparaţie între România şi alte state membre din care reiese că problema României nu este atât de gravă, cel puţin în ceea ce priveşte importurile, în state precum Suedia sau Finlanda cantităţile de peste graniţe fiind mult mai mari la o populaţie net inferioară faţă de cea a ţării noastre.

Din datele Comisiei Europene, în primele 7 luni ale anului 2018, România s-a situat pe locul 15 ca țară importatoare de brânzeturi din alte țări ale UE. Pentru comparație, România a cumpărat mai puține brânzeturi din alte state membre decât Suedia, care are o populație de două ori mai mică decât România sau Finlanda, care are o populație de aproape patru ori mai mică decât România. În 2018, vânzările intracomunitare de brânzeturi către România au crescut cu 4%, o creștere mai mică decât în cazul altor state membre, cum ar fi Franța, Spania, Austria, Danemarca sau Irlanda.

Mai mult, din datele Comisiei, ţara noastră a raportat creşteri importante ale producţiei de lapte, astfel că, anul acesta, ne-am situat pe  pe locul doi în Uniune în ceea ce privește creșterea producției de lapte raportate. În perioada ianuarie-august 2018, livrările de lapte din România au crescut cu 7,9 % ,media UE fiind de 1,5 %. De asemenea, în august 2018, România a raportat cea mai mare creștere înregistrată în UE – o majorare cu 9,7 %.

„Principiul liberei circulații a bunurilor este esențial pentru buna funcționare a pieței interne a UE”, conchide Hogan.

Ce poate fi făcut

Potrivit documentului citat, România a alocat aproximativ 10 milioane de euro pentru a sprijini participarea fermierilor sau a grupurilor de fermieri la sistemele de calitate. Mai mult, aceştia au la dispoziţie Regulamentul (UE) nr. 1144/20141 referitor la  politica de promovare a Uniunii pentru produse agricole și alimentare, al cărei obiectiv general este de a spori competitivitatea sectorului agricol al Uniunii, atât pe plan intern, cât și în țări terțe. 

Din datele Comisiei Europene, despre care ECONOMICA.NET a scris aici , în primele cinci lui ale acestui an, importurile de brânză din restul statelor membre a depășit pragul de 29.000 de tone, cu 5% peste perioada similară a anului trecut, în timp ce la exporturi producătorii s-au limitat la aproximativ 3.900 de tone, cu 22% mai puțin decât în primele cinci luni ale lui 2017. 

În 2017, România a consumat din restul statelor membre peste 67.400 tone de brânză, cu 8% mai ult decât în 2016, dar a exportat aproximativ 12.700 de tone, cu 22% mai mult decât anul anterior, astfel că importurile au fost de 5,3 ori mai mari decât exporturile. Cel mai mult am exportat în Grecia (peste 5.800 de tone) și Italia (peste 3.200 de tone).

De asemenea, potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2018, România a cumpărat de peste graniţe 64,6 mii tone de brânză şi caş, în valoare de 172,2 milioane de euro, cu aproximativ 23,5% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Cel mai mult am cumpărat din Germania (32,5 mii de tone), Polonia (11,5 mii de tone) sau Ungaria (2,9 mii de tone).

Importurile din afara blocului comunitar sunt nesemnificative.