Cum vor fi sancţionate statele cu derapaje democratice?

Adaugă-ne ca sursă preferată

România vede aici o posibilitate de a scăpa de MCV. Cererea Finlandei, a Danemarcei, a Suediei şi a Olandei a fost prezentat miniştrilor afacerilor europene reuniţi luni, 22 aprilie, la Luxemburg.

România şi Ungaria, probabil vizate aici, au acceptat bucuroase ideea întrucât, să n-o fi acceptat, aceasta ar fi însemnat că se autodenunţă ca nedemocratice, scrie RFI Romania. 

România are şi un alt motiv pentru a fi de acord cu astfel de idei , atât timp cât ele privesc toate statele UE şi nu singuralizează o ţară sau alta.

În cazul în care toate statele membre sint puse sub lupa Bruxelles-ului privind respectul valorilor fundamentale, aceasta reduce incidenţa Mecanismului de Verificare sşi Cooperare (MCV), aplicat doar României şi Bulgariei.

În loc de a mai fi pusă deoparte şi marginalizată, România ar intra într-un proces comun de monitorizare sau de observatie din partea Bruxelles-ului. Mecanismul s-ar activa punctual, la nevoie.

Acest lucru i-ar da României şi un obiectiv precis, dar şi un alt moral in reforme, se crede la Bucureşti.

Ce mecanism ?

Mecanismul de sancţiune al derapajelor democratice poate fi ceea ce Germania propunea de fapt de câţiva ani : o suspendare a fondurilor structurale ale ţării respective şi/sau reducerea puterii sale decizionale pe plan UE.

În prezent nu există decât două modalităţi de a sancţiona un stat care se face vinovat de a încălca valorile fundamentale ale UE : puterea discretă a presiunii democratice (complet ineficientă, după cum se vede acum în cazul Ungariei ) şi sancţiunea extremă prevăzută prin articolul 7 al Tratatului UE.

Acesta din urmă, aplicabil în caz de încălcări grave şi persistente ale drepturilor omului, ar crea mai multe probleme decât ar rezolva.

El retrage dreptul de vot al unui stat membru în jurul mesei decizionale a UE, ceea ce, în afară că pedepseşte statul respectiv, complică întregul proces UE de decizie.

Comisia Europeană, care cocheta şi ea cu această idee încă de anul trecut, trebuie să imagineze acum acest mecanism. Niciun termen clar nu a fost fixat pentru găsirea unei soluţii, Comisia va face mai întâi o analiză a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în legislaţiile naţionale.

România, Ungaria, Franţa

În septembrie 2012 preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso spunea ca noi instrumente ar fi necesare intrucât : „am vazut in ultimele luni amenintari la adresa texturii legale si democratice in unele dintre statele europene… „

Nu ne putem gândi direct decât la România care ar fi dat de furcă europenilor în acest sens la jumătatea anului 2012.

Există însă şi cazul francez. În prima jumătate a anului 2012, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy adoptase un discurs cu parfum de extremă dreapta şi asta în scop pur electoralist.

Cazul Ungariei , aflat în plină actualitate încă astăzi, se află în atenţia europenilor din 2010.