Cum vrea Guvernul Bolojan să crească veniturile țării

Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului de Finanțe și ale ANAF va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structură de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor, precizează draftul Programului de guvernare

„Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi, dar și crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice”, se mai arată în document

În acest moment în cadrul ANAF există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele, se spune în document, justificându-se astfel centralizarea deciziilor pentru analiza de risc și controlul operativ şi inopinat.

De asemenea, reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale este o necesitate în ANAF, ca și stabilirea de indicatori de performanță, spun autorii Programului.

În termeni generali, corecția deficitului bugetar va fi făcută, potrivit documentului, atât pe linia creșterii de venituri cât și pe linia scăderilor de cheltuieli.

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali

• „Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;

• Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;

• Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”.

„Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.

Dar în absența lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, și ar risca să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării. Totodată, eforturile realizate în această perioadă vor constitui o bază solidă pentru dezvoltarea României.

În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii”, arată documentul.

Cum intenționează viitorul Guvern să își mărească veniturile:

• Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;

• Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”, arată documentul

• Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);

• Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;

• Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;

• Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);

• Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);

• Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

• Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;

• Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

Creșteri de taxe

• Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

• Creștere accize cu 10%;

• Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

• Creștere impozit pe dividende și profit la 16%;

• Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară);

• Creștere valorii pentru taxa de rovignetă;

• Profiturile companiilor vor fi virate la bugetul de stat;

• Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);

• Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

• Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;

• Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;

• Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor

Alte măsuri

• Reducere perioadei de șomaj;

• Reglementarea acordării concediilor medicale;

• Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;

• Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

• Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

• Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control;

• Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.