Cursul se plasa uşor sub 4,39 lei/euro spre finalul sesiunii locale

Adaugă-ne ca sursă preferată

În jurul orei 16:30, operaşiunile se perfectau la 4,3880 – 4,3895 lei/euro, într-o piaţă cu volume de transfer peste media sesiunilor precedente, potrivit dealerilor.

La deschidere, euro era schimbat pentru 4,3935 – 4,3950 lei, aproape de nivelul de marţi seară. Leul a început să se aprecieze marţi, după ora 16:30, când s-a dechis piaţa americană, iar dealerii spun că volumele în creştere indică prezenţa jucătorilor străini pe piaţa locală.

„Perioada din zi în care s-a petrecut această mişcare sugerează că jucatorii străini au condus întărirea leului, care a urmat astfel cu o uşoara întârziere tendinţa regională de apreciere. (…) Volumele mari din prima parte a zilei, observate şi astăzi, sugerează că recenta întărire a leului a impulsionat probabil cererea comercială de valută. Cu toate acestea, aşteptând ca tiparul tranzacţionării din ultimele sedinţe să persiste, am putea vedea leul continuând să se întărească posibil până la 4,38 lei/euro”, a declarat economistul ING Bank Mihai Ţânţaru.

Cotaţiile au variat în intervalul 4,3845 – 4,3980 lei/euro.

Banca Naţională a României (BNR) a publicat miercuri un curs de referinţă de 4,3887 lei/euro, reprezentând cel mai redus nivel din ultima lună. O rată de schimb inferioară, de 4,3837 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 13 martie.

În sesiunea de marţi, cursul a fost de 4,4099 lei/euro.

Totodată, paritatea pentru dolarul american a scăzut cu 3,09 bani, la 3,3508 lei/dolar.

Cursul pentru francul elveţian a coborât de la 3,6160 lei/franc la 3,5988 lei/franc.

Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

Dobânzile practicate miercuri de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au rămas reduse, la 1,08 – 1,58% pe an. Randamentele pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămână se plasau la 1,75 – 2,25%.

Potrivit dealerilor, surplusul de lichiditate este legat de nepotrivirea dintre maturităţile titlurilor de stat care vor fi emise şi cea a titlurilor care ajung la scadenţă în această lună. Astfel, o mare parte a sumelor scadente în aprilie este posibil să rămână în piaţă şi să nu fie reinvestită în titluri de stat.