Curtea de Apel Bucureşti decide că Sorin Blejnar poate părăsi ţara

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis, la 1 aprilie, prelungirea cu 30 de zile a măsurii interdicţiei de a părăsi ţara dispusă în cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar.

Decizia a fost contestată de Sorin Blejnar la Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus, marţi, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara.

Procurorii anticorupţie au atacat cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureştiu, dosarul urmând să ajungă la instanţa supremă.

Măsura preventivă a fost luată în dosarul în care fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracţional care ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În acest caz mai sunt cercetaţi fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu, fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, soţii Radu şi Dana Nemeş, Mihai Gulea, Ştefan Puşcaşu şi Ovidiu Ioan Moldovan.

DNA a instituit sechestru asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, fostului său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostului director al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş ar fi constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

Anchetatorii au arătat că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”. Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA au susţinut că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie au mai arătat, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Sorin Blejnar este judecat, alături de fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, şi într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul „Motorina”, fiind acuzat de procurorii DIICOT Braşov de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit procurorilor DIICOT Braşov, membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului fiind estimată la aproape 22 de milioane de lei.