Curtea de Conturi: Scăderea şi îmbătrânirea populaţiei impun găsirea unor noi surse de finanţare pentru îngrijirea bătrânilor

Îmbătrânirea populaţiei va conduce la creşterea numărului de persoane în vârstă care au nevoie de îngrijiri medicale, iar problemele sistemului de îngrijiri medicale de lungă durată din ţara noastră vor fi: viabilitatea financiară, asigurararea accesului tuturor românilor la servicii medicale decontate de CAS, menţinerea unui nivel ridicat al calităţii îngrijirilor. Toate acestea implică identificarea cu celeritate a unor noi surse de finanţare pentru îngrijirile de lungă durată ale persoanelor vârstnice, atrage atenţia cel mai recent raport al Curţii de Conturi.

România nu are încă de un sistem integrat de îngrijire pe termen lung a persoanelor vârstnice. Nu există o guvernanţă clară a serviciilor de îngrijire pe termen lung (îngrijire în centre specializate şi la domiciliu), diferitele componente fiind gestionate de autorităţi diferite. Integrarea este îngreunată de sursele fragmentate de finanţare a diferitelor componente ale serviciului, se arată în raportul Curţii de Conturi consultat de Economica.net.

Predicţii sumbre: În 2050, România va avea 17 milioane de locuitori, ca-n anii ’50, mulţi dintre ei vârstnici pentru care autorităţile trebuie să găsească bani ca să-i îngrijească.

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată în cel mai recent audit al Curţii de Conturi.

Efectul îmbătrânirii populaţiei va influenţa direct şi implicit structura categoriilor de asiguraţi la sistemul de asigurări sociale de sănătate. În condiţiile scăderii şi îmbătrânirii populaţiei, se preconizează o tendinţă de egalizare a numărului salariaţilor şi numărului pensionarilor, baza veniturilor Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate din care e finanţat în mare parte sistemul sanitat va fi implicit în scădere, iar nevoile de cheltuieli în creştere, spun autorii raportului de audit al Curţii de Conturi.

În orice sistem de asigurări de sănătate, bolnavii cronic generează cele mai mari costuri, iar România se încadrează în această regulă. La sfârşitul anului 2014, în registrele medicilor de familie erau înregistraţi peste 2,6 milioane de bolnavi cronic, în timp ce un an mai târziu, în registrele medicilor de familie erau înregistraţi peste 4,16 milioane de bolnavi cronic, cu diverse afecţiuni. Numărul bolnavilor cronic este în creştere continuă încă din anul 2010, de când raportarea centralizată a acestora a devenit obligatorie. Cel mai mult a crescut numărul pacienţilor cu diabet, cancere, afecţiuni ale aparatului respirator şi cardiovasculare, atrage atenţia Curtea de Conturi.