Curtea de Conturi Europeană a emis avize pentru crearea Fondului european pentru competitivitate și a programului Orizont Europa

La 16 iulie 2025, Comisia a propus noi regulamente vizând crearea Fondului european pentru competitivitate (FEC), un instrument bugetar de sprijinire a tehnologiilor şi sectoarelor strategice europene esenţiale, şi instituirea celui de al 10-lea program-cadru pentru cercetare şi inovare, cunoscut sub denumirea de Orizont Europa. Împreună, acestea sunt menite să garanteze un flux neîntrerupt, de la cercetarea fundamentală la cercetarea aplicată, la start-upuri şi la întreprinderile în fază de extindere. Un program specific pentru activităţile de cercetare şi inovare în domeniul apărării va fi, de asemenea, inclus în propunerea referitoare la FEC. Bugetul lor comun va fi de 409 miliarde de euro, adică o cincime din bugetul total propus pentru perioada 2028-2034.

Auditorii şi-au concentrat analiza asupra următoarelor aspecte principale: investiţiile în competitivitate, inovare şi cercetare reprezintă o prioritate asumată la nivelul UE şi au potenţialul de a genera o valoare adăugată europeană ridicată, însă acest din urmă concept nu beneficiază de o definiţie unitară în legislaţia UE sau în propunerile referitoare la FEC şi Orizont Europa.

Auditorii observă că ambele propuneri conţin numeroase trimiteri la priorităţile transversale ale UE, dar că nici Comisia, nici statele membre nu dispun de date complete şi fiabile cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru obiectivele respective. Propunerile nu oferă un răspuns la această problemă. De asemenea, este nevoie de mai multe clarificări cu privire la aplicarea principiului „excelenţei”. O altă observaţie a auditorilor este că se face trimitere la procesul semestrului european doar în propunerea privind programul Orizont Europa, nu şi în cea referitoare la FEC.

Propunerea privind FEC va permite realocarea rapidă a fondurilor între diferite domenii de politică şi chiar contribuţii suplimentare din partea statelor membre sau a altor părţi interesate. Această flexibilitate bugetară sporită ar putea avea implicaţii în materie de ajutoare de stat care trebuie clarificate, atrag atenţia auditorii. Aceştia recomandă, de asemenea, să se definească cerinţe minime privind capacitatea de reînnoire (reutilizarea de mai multe ori a finanţării pentru garanţii, împrumuturi sau participaţii la capital în cursul punerii în aplicare a programului) şi stabilirea comisioanelor de gestiune la niveluri rezonabil de scăzute pentru partenerii care pun în aplicare programul (cum ar fi Banca Europeană de Investiţii sau alte instituţii financiare).

Ambele propuneri mizează pe simplificare, prin introducerea unui set unic de reguli, a unor condiţii de plată armonizate şi a unui sistem unificat de schimb de date. Rămân totuşi unele elemente-cheie care trebuie clarificate, de exemplu în ceea ce priveşte achiziţiile publice, utilizarea finanţării nelegate de costuri şi opţiunile simplificate în materie de costuri. În plus, auditorii atrag atenţia asupra unor riscuri în ceea ce priveşte conformitatea, transparenţa, răspunderea de gestiune şi trasabilitatea fondurilor cheltuite. Cercetarea, în special, este un domeniu de cheltuieli cu risc ridicat, în care erorile sunt frecvente şi semnificative. Anumite abordări inovatoare – cum ar fi achiziţiile înainte de comercializare – vor necesita o atenţie atent calibrată. Măsurile de simplificare, cum ar fi utilizarea sumelor forfetare, reduc sarcina administrativă, dar regulile jocului ar trebui să fie clare.

Întrucât finanţarea va fi gestionată de Comisie fie direct, fie indirect (de exemplu, prin parteneriate, întreprinderi comune şi BEI), Curtea de Conturi Europeană va avea drepturi depline de audit. Chiar şi aşa, auditorii insistă ca drepturile lor de audit să fie protejate în orice acord încheiat cu entităţile cărora le este încredinţată execuţia, cu beneficiarii şi cu părţile terţe.Nu în ultimul rând, o altă noutate adusă de propunerile pentru perioada 2028-2034 este un regulament orizontal care stabileşte modul în care va fi monitorizată şi evaluată performanţa programelor.

Bugetul pe termen lung al UE, cunoscut sub denumirea tehnică de „cadru financiar multianual” (CFM), asigură finanţarea programelor în toate domeniile de politică ale Uniunii. Noul CFM pentru perioada 2028-2034 va totaliza aproape 2.000 de miliarde de euro.

Avizele publicate luni sunt primele dintr-o serie mai lungă: în următoarele săptămâni, auditorii vor trece în revistă soliditatea financiară a altor propuneri ale Comisiei pentru noul CFM. Consiliul UE şi Parlamentul European, care vor lua decizia finală cu privire la buget, au solicitat avizul auditorilor înainte de a se apleca asupra propunerilor.