Curtea de Conturi Europeană avertizează că resursele proprii din bugetul UE 2028 – 2034 ar trebui reevaluate
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/curtea_europeana_de_conturi_85657600-747x420.jpg)
La 16 iulie 2025, ca parte a propunerilor sale pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, Comisia a propus un regulament pentru noul CFM şi un nou sistem pentru resursele proprii ale UE. Executivul UE a prezentat un buget pe şapte ani în valoare totală de 2.000 de miliarde de euro (la preţurile curente), ceea ce înseamnă o creştere de 59% faţă de actualul CFM. Pentru a finanţa bugetul majorat, Comisia propune cinci noi resurse proprii, numărul total ajungând astfel la nouă. Auditorii au evidenţiat o serie de aspecte importante pe care legiuitorii UE trebuie să le ia în considerare în cadrul viitoarelor negocieri.
În ceea ce priveşte cheltuielile, plafoanele pentru CFM propus sunt cu 5% mai mari decât cele pentru actualul cadru, ajungând la 1,26% din venitul naţional brut (VNB) al UE. Cu toate acestea, dacă lăsăm la o parte rambursările împrumuturilor contractate pentru programul UE de redresare în urma pandemiei (NGEU), sumele exprimate ca procent din VNB-ul UE pentru cele două perioade vor creşte de la 1,13% la un procent propus de 1,15%.
Comisia propune ca partea din bugetul UE pe care o gestionează împreună cu statele membre să fie redusă cu 20 de puncte procentuale. Creşterea considerabilă a ponderii din buget pe care Comisia trebuie să o gestioneze direct şi indirect nu este însă lipsită de riscuri: este posibil să apară dificultăţi administrative şi modul în care cheltuielile sunt distribuite din punct de vedere geografic riscă să fie şi el afectat.
Deşi propunerea vrea să simplifice cadrul bugetar prin reducerea numărului de programe de la 52 la 16, gradul real de simplificare pentru destinatarii finali ai banilor de la UE va depinde, însă, de modul în care sunt concepute şi implementate regulile de punere în aplicare şi mecanismele de control. Simplificarea propusă a instrumentelor de flexibilitate vine şi ea la pachet cu anumite incertitudini. Potrivit ECA, propunerea Comisiei promite o mai bună protecţie a bugetului UE împotriva valurilor inflaţiei, însă impactul eventualelor consecinţe va trebui evaluat cu atenţie înainte de a se adopta metodologia finală de ajustare.
În ceea ce priveşte veniturile, Comisia estimează că, în cursul CFM 2028-2034, modificările propuse vor aduce la bugetul UE o sumă suplimentară de 58 de miliarde de euro în medie pe an. Comisia consideră că noile resurse proprii ale UE vor reduce povara asupra statelor membre, dar auditorii au constatat că 77% din veniturile anuale suplimentare vor continua totuşi să fie finanţate din bugetele naţionale. Pentru a găsi bani pentru priorităţile noi şi pentru cele existente, contribuţiile naţionale anuale totale vor creşte, de fapt, cu 48% în următorul CFM – de la 140,7 miliarde de euro la 208,5 miliarde de euro.
Propunerea atinge obiectivul de reducere a ponderii resursei proprii bazate pe VNB. Mai precis, se preconizează că ponderea contribuţiilor bazate pe VNB în finanţarea bugetului anual al UE va scădea de la 67% în actualul CFM la o medie de 55%, deşi, conform estimărilor, va creşte în termeni absoluţi. Întrucât această resursă proprie îşi menţine rolul de echilibrare, nu trebuie uitat că orice scădere a celorlalte surse de venituri va trebui să fie compensată printr-o creştere a contribuţiilor bazate pe VNB, precizează ECA.
Auditorii salută propunerea de a elimina mecanismele de corecţie care reduc contribuţiile unor state membre bazate pe VNB, pe TVA şi pe deşeurile de plastic nereciclate, argumentând că astfel resursele vor deveni nu doar mai transparente, ci şi mai simple. În schimb, ei avertizează că, deşi unele resurse proprii vor fi mai uşor de calculat, cinci noi fluxuri de venituri vin să complice tabloul. Rezultatul? Sistemul devine mai complex, iar ideea unei taxe financiare pentru firme ar putea să intre în coliziune cu obiectivele UE de a stimula competitivitatea. În plus, plafoanele resurselor proprii ar trebui reevaluate în urma acordului privind un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei.
Prin CFM, Uniunea Europeană stabileşte modul în care îşi finanţează programele în toate domeniile sale de politică. Actualul CFM 2021-2027 se ridică la 1.200 de miliarde de euro. Potrivit Comisiei, sistemul actual de resurse proprii şi dependenţa sa tot mai mare de contribuţiile bazate pe VNB îşi vor atinge limitele, având în vedere tensiunile bugetare din statele membre. În acelaşi timp, nevoile de finanţare vor creşte, ca urmare a necesităţii de a rambursa, începând din 2028, împrumuturile contractate pentru NGEU.
Auditorii pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului UE consultanţă independentă şi de specialitate cu privire la noile reguli propuse privind arhitectura şi plafoanele pentru următorul buget pe şapte ani şi la noul sistem de resurse proprii ale UE pentru finanţarea bugetului. Pentru prima dată, bugetul include venituri bazate pe deşeurile electrice şi electronice necolectate, pe accizele la tutun şi pe contribuţii din partea firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 100 de milioane de euro. Sunt prevăzute şi veniturile propuse anterior, bazate pe mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră şi pe schema de comercializare a certificatelor de emisii.