Curtea de Conturi Europeană consideră că fondul de redresare al UE a reprezentat o șansă ratată pentru tranziția digitală

MRR, cel mai mare instrument de finanţare care sprijină digitalizarea UE, alocă aproape 150 de miliarde de euro pentru tranziţia digitală, aproximativ două treimi din bugetul total de 235 de miliarde de euro pe care îl oferă UE pentru sectorul digital pentru perioada 2021-2027.

Auditorii observă însă că cheltuielile din MRR în acest domeniu nu au fost întotdeauna eficace, deoarece statele membre ale UE nu au fost obligate să acorde prioritate măsurilor care răspund principalelor lor nevoi digitale.

În plus, auditorii critică ambiguitatea conceptuală din Regulamentul privind MRR, care a împiedicat o direcţionare adecvată a fondurilor în statele membre. Regulamentul identifică „tranziţia digitală” ca obiectiv-cheie şi prezintă domeniile de intervenţie digitală, dar nu oferă o definiţie clară a termenului. Drept urmare, guvernele naţionale au putut propune o gamă largă de măsuri în vederea includerii în planurile lor pentru MRR, atât timp cât considerau că măsurile erau în acord cu acest obiectiv. Cu toate acestea, simplul fapt de a investi în măsuri digitale nu se traduce automat în progrese semnificative în tranziţia digitală.

„Toate statele membre au atins sau chiar au depăşit pragul de 20% care trebuia respectat pentru alocarea de fonduri din MRR către măsuri digitale, dar lipsea o direcţionare strategică în acest proces. Statele membre nu au avut obligaţia de a prioritiza principalele lor nevoi digitale. Unele ţări au utilizat deci finanţarea pentru a îmbunătăţi domeniile în care aveau deja rezultate bune, în loc să atace punctele lor slabe. Considerăm că s-a ratat astfel o şansă, deoarece se diluează potenţialul pe care îl are MRR de a impulsiona tranziţia digitală”, a declarat Ildiko Gall-Pelcz, membra Curţii responsabilă de acest audit.

Auditorii au observat, de asemenea, că întârzierile în implementare sunt mai generalizate decât ar indica raportarea Comisiei. Până la începutul anului 2024, statele membre au raportat că implementaseră 31% din jaloanele şi ţintele digitale, cu 6 puncte procentuale mai puţin decât se prevăzuse iniţial. În urma unei evaluări detaliate în cele cinci ţări din UE auditate, s-a constatat că s-au înregistrat întârzieri pentru aproape jumătate dintre jaloanele şi ţintele examinate: în octombrie 2024, 31 dintre cele 67 de jaloane şi ţinte erau în întârziere, deoarece unele dintre ele au fost modificate, amânate sau înlocuite cu altele noi.

De asemenea, rareori s-a valorificat posibilitatea de a implementa proiecte multinaţionale de lungă durată. Astfel de proiecte transfrontaliere ar putea juca un rol esenţial în progresul tehnologiilor şi al capabilităţilor digitale ale UE. Auditorii au constatat însă că, din peste 1.000 de măsuri digitale incluse de ţările din UE, doar 60 erau măsuri multinaţionale, cărora le corespundeau aproximativ 5 miliarde de euro (respectiv 3,3% din finanţarea din MRR consacrată domeniului digital). Această concentrare limitată pe iniţiativele multinaţionale arată că există o tensiune importantă între perioada scurtă de implementare a MRR şi orizontul lung de timp necesar în general pentru implementarea acestor proiecte complexe.

Cadrul de performanţă al MRR nu este adecvat pentru a evalua rezultatele şi impactul pe care le are finanţarea din partea UE asupra realizării tranziţiei digitale. Indicatorii utilizaţi pentru a urmări progresele în direcţia acestui obiectiv sunt formulaţi în termeni prea generali, se axează în principal pe realizări şi nu sunt bine aliniaţi cu cei ai strategiei digitale existente a UE. În plus, în cazul a aproximativ 60% dintre măsurile de investiţii auditate, statele membre nu au utilizat, în raportarea lor, indicatorii comuni adecvaţi – sau au utilizat date inexacte şi lipsite de consecvenţă. Acest lucru limitează considerabil capacitatea de a măsura cu precizie contribuţia la tranziţia digitală a reformelor şi a investiţiilor sprijinite de MRR. Prin urmare, potenţialul MRR de a servi drept catalizator al tranziţiei digitale a UE riscă să nu fie valorificat la maximum.