Curtea de Conturi Europeană consideră că sprijinul UE pentru proiectele de tip smart city este prea fragmentat

Potrivit ECA, „Lighthouse” a sprijinit multe dintre oraşele europene în eforturile lor de a economisi resurse, de a reduce poluarea şi de a îmbunătăţi serviciile urbane cu ajutorul tehnologiei. Proiectele finanţate au obţinut, în mare parte, realizările preconizate şi au dus la soluţii de tip „smart city” în domenii precum calitatea aerului, eficienţa energetică şi electromobilitatea. Pe de altă parte însă, nu este sigur că şi alte oraşe vor beneficia de astfel de soluţii inovatoare, deoarece programul nu a fost bine sincronizat cu alte iniţiative ale UE, iar finanţarea publică şi privată este puţină şi fragmentată. Coordonarea trebuie deci îmbunătăţită dacă se vrea ca cele 100 de oraşe din UE care beneficiază în prezent de sprijin să atingă neutralitatea climatică până în 2030, apreciază ECA.

În perioada 2014 – 2020, Comisia Europeană a gestionat diverse programe de sprijinire a proiectelor de tip „smart city”. Unul dintre aceste programe, numit „Lighthouse”, care face parte din programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, a sprijinit 120 de oraşe din 24 de state membre, printre care Barcelona, Dresda, Rotterdam şi Viena. Programul său succesor pentru perioada 2021 – 2027 este misiunea intitulată „Oraşele inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei” (din cadrul programului pentru cercetare şi inovare Orizont Europa), care urmăreşte să ajute 100 de oraşe să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, precum şi să asigure faptul că toate oraşele din UE le vor urma exemplul până în 2050.

„Pentru a putea ajuta mai multe oraşe din UE să devină mai inteligente şi mai ecologice prin intermediul tehnologiei, UE ar trebui să valorifice potenţialul de replicare a rezultatelor deja obţinute. Faptul că putem vedea soluţii tangibile rezultate din programul „Lighthouse” este un lucru pozitiv, însă fragmentarea frânează adoptarea lor pe scară mai largă”, a declarat Ildiko Gall-Pelcz, membru al Curţii, responsabilă de raport.

Potrivit auditorilor, programul „Lighthouse” a fost bine conceput, a răspuns nevoilor oraşelor şi a oferit un cadru adecvat pentru demonstrarea unor tehnologii „apropiate de piaţă” din diferite domenii. În urma proiectelor finanţate, au rezultat mai multe sute de soluţii „smart city” în oraşele participante, majoritatea fiind legate de energie, cum ar fi eficienţa energetică a clădirilor şi a iluminatului şi reţele inteligente. Pe baza unui eşantion de proiecte finalizate, auditorii au constatat că acestea şi-au atins sau chiar au depăşit în jur de două treimi din obiectivele propuse.

Programul „Lighthouse” nu finanţează însă replicarea acestor soluţii şi în alte oraşe; or, acesta este exact mijlocul prin care misiunea urmăreşte să îşi atingă scopul privind neutralitatea climatică, şi anume prin replicarea soluţiilor dezvoltate în cadrul altor iniţiative de cercetare şi inovare. Misiunea ar putea ajuta astfel la valorificarea optimă sau la replicarea soluţiilor obţinute în urma proiectelor din programul „Lighthouse”. Nu se întâmplă însă aşa, pentru că cele două programe nu sunt bine coordonate între ele şi, drept consecinţă, experienţa acumulată nu este valorificată pe deplin. Auditorii solicită deci Comisiei nu numai să evalueze potenţialul de replicare a soluţiilor proiectelor „Lighthouse”, ci şi să asigure o mai bună coordonare între cele două programe.

Lipsa de implicare a cetăţenilor sau chiar rezistenţa şi opoziţia acestora pot duce la eşecul soluţiilor de tip „smart city”. Auditorii subliniază că obţinerea implicării cetăţenilor s-a dovedit a fi esenţială, dar adesea dificilă. Pentru multe proiecte, „Lighthouse” a fost foarte laborios să implice cetăţenii şi trei sferturi s-au confruntat fie cu o rezistenţă din partea cetăţenilor, fie cu o lipsă de implicare a acestora în cursul implementării soluţiilor planificate. Auditorii cer Comisiei să se asigure de implicarea suficientă a cetăţenilor în viitoarele proiecte demonstrative urbane.

Fondurile de la UE s-au dovedit a fi importante pentru oraşe, dar oraşele participante nu au o certitudine cu privire la finanţarea globală care este efectiv disponibilă din partea UE. Acest lucru este valabil în special pentru resursele pe care Comisia le va pune la dispoziţia oraşelor sprijinite în cadrul misiunii. Auditorii fac apel la executivul UE să evalueze capacitatea de finanţare a oraşelor şi să le sprijine pe cele cu deficite de finanţare prin crearea de sinergii cu surse naţionale şi regionale de finanţare şi cu investiţii private.

Oraşele inteligente pot aduce beneficii cetăţenilor şi întreprinderilor prin reducerea amprentei lor de carbon şi prin transformarea proceselor şi a serviciilor tradiţionale cu ajutorul tehnologiei. De exemplu, un oraş inteligent urmăreşte să asigure o mai mare receptivitate a serviciilor sale, să amelioreze siguranţa în spaţiile publice şi, în acelaşi timp, să îmbunătăţească transporturile, gestionarea apei şi a deşeurilor, iluminatul stradal şi încălzirea clădirilor.

Proiectele „Lighthouse” sunt iniţiative demonstrative de anvergură pentru mediul urban, care ar trebui să integreze în mod inovator tehnologii „apropiate de piaţă” din diferite domenii, astfel încât să poată testa şi replica soluţii şi modele de afaceri. Se estimează că valoarea investiţiilor de care oraşele au nevoie pentru a atinge neutralitatea climatică depăşeşte cu mult finanţarea pe care UE o poate pune la dispoziţie.

Conform estimărilor, 100 de oraşe europene cu o populaţie medie de 100.000 de locuitori ar trebui să investească 96 de miliarde de euro pentru a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2030.