Curtea de Conturi identifică săptămânal cazuri de primării unde se fură 800.000 de lei din impozite

Economica.net
04 05. 2017
vacaroiu_86415500

‘Într-o comună, vă dau exemplul de săptămâna trecută, se fură într-un an 800.000 lei din impozitele şi taxele locale preluate de la cetăţeni. Declaraţia casierului, responsabilului, primarului, casierul ia totul asupra lui. Cazuri dintr-astea avem 1-2 pe săptămână. Cel mai simplu control este verificarea casieriei. Se iau pe un an de zile toate chitanţele prin care s-au încasat impozite şi taxe de la populaţia locală, se însumează şi rezultă 1,5 milioane de lei. Verificăm imediat trezoreria şi constatăm că a depus numai diferenţa de 700.000 de lei, iar 800.000 (de lei – n. r.) s-au băgat în buzunar. Ni se spune că au avut probleme cu familia, cu copiii… casierul recunoaşte’, a spus Văcăroiu.

El a precizat că în 80% din cazuri angajaţii aduc banii înapoi în 24 de ore.

Curtea de Conturi a emis 13.500 de măsuri, inclusiv de recuperare a prejudiciilor, pentru unităţile administrativ-teritoriale, în 2016

Curtea de Conturi a dat 13.500 de măsuri, inclusiv de recuperare a prejudiciilor, pentru unităţile administrativ-teritoriale, din care 1.500 au fost contestate, a declarat Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi, într-o întâlnire cu Comisiile de buget finanţe şi economică de industrii şi servicii din Senat.

‘În anul 2016, prin decizii ale unităţilor administrativ-teritoriale, am dat 13.500 de măsuri, inclusiv de recuperare a prejudiciilor. Au fost contestate 1.500. Deci din 13.500 de măsuri date de Curtea de Conturi, care sunt obligatorii, pentru că altfel înseamnă, conform legii, puşcărie, pe care o cunoaşteţi, 1.500 au fost contestate de unităţile administrativ-teritoriale. Ca pondere… 11%’, a spus Văcăroiu.

El a precizat că 87% dintre contestaţii au fost câştigate de Curtea de Conturi.

‘Anul trecut, pentru 2015, noi am trimis la cercetare penală 124 de dosare, în conformitate cu prevederile legii. Legea ne obligă că, în contextul în care auditorii şi, respectiv, conducerea Curţii consideră că constatările noastre conţin elemente de natură infracţională, suntem obligaţi, conform legii, dar şi conform Codului Penal, să le trimitem pentru cercetare penală. Nu ne face plăcere să trimitem oameni la cercetare penală’, a mai arătat preşedintele Curţii de Conturi.