DAC7: Ce trebuie să știe operatorii platformelor digitale despre raportarea tranzacțiilor

Camelia Malahov, Alexandru Vasile

Chiar și pentru platformele cu un număr redus de utilizatori, pregătirea raportării pentru anul 2026 presupune o serie de provocări, de la colectarea și verificarea datelor despre vânzători până la identificarea tranzacțiilor raportabile și asigurarea corectitudinii informațiilor, toate acestea necesitând procese cât mai eficiente și un efort administrativ bine gestionat.

Cine are obligația de raportare?

DAC7 are ca obiectiv creșterea transparenței fiscale în economia digitală, prin colectarea și raportarea informațiilor privind veniturile obținute de vânzători prin intermediul platformelor digitale. Aceste informații permit autorităților fiscale să identifice mai ușor veniturile realizate și să verifice respectarea obligațiilor fiscale aplicabile, inclusiv în ceea ce privește înregistrarea fiscală, declararea veniturilor și plata impozitelor datorate.

Obligația vizează operatorii platformelor care facilitează activități precum vânzarea de bunuri, închirierea de bunuri imobile, prestarea de servicii personale sau închirierea mijloacelor de transport. Sunt vizate, de exemplu, marketplace-urile, platformele de rezervări pentru cazare și cele care intermediază anumite servicii. Totuși, simpla existență a unui website de comerț electronic nu atrage automat obligația de raportre, contează modelul de business și rolul platformei în facilitarea tranzacțiilor.

Ce informații se raportează și până când?

Operatorii de platforme digitale au obligația să raporteze anual informații privind identificarea și rezidența fiscală a vânzătorilor, precum și date financiare referitoare la activitățile desfășurate prin intermediul platformei. Printre acestea se numără contraprestațiile plătite sau creditate vânzătorilor, numărul activităților relevante, precum și comisioanele, onorariile și taxele reținute sau percepute de operator, după caz. Termenul legal de raportare este 31 ianuarie al anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

O componentă esențială a obligațiilor DAC7 o reprezintă procedurile de diligență fiscală, prin care operatorii trebuie să identifice vânzătorii raportabili și să verifice corectitudinea informațiilor colectate. În practică, acestea presupun stabilirea unor proceduri interne pentru colectarea datelor de identificare, verificarea codurilor de identificare fiscală și a informațiilor disponibile, identificarea vânzătorilor exceptați de la raportare, precum și actualizarea sau corectarea datelor atunci când sunt constatate neconcordanțe. Operatorii trebuie, de asemenea, să se asigure că dispun de mecanisme pentru solicitarea informațiilor lipsă de la vânzători și pentru documentarea verificărilor efectuate.

Dificultăți apărute în practică

Datele necesare raportării nu se află, de regulă, într-un singur sistem. Informațiile de identificare și rezidență fiscală pot proveni din procesul de înrolare a vânzătorilor, în timp ce contraprestațiile, comisioanele, taxele, rambursările și anulările sunt administrate în aplicații comerciale, sisteme de plăți sau soluții contabile. Înainte de transmitere, aceste informații trebuie extrase, standardizate, corelate și verificate conform acelorași reguli.

Într-un mediu cu volume mari, procesarea manuală nu oferă suficientă trasabilitate și nu poate asigura consecvența necesară. O singură modificare într-un fișier, o regulă de excludere aplicată neuniform sau o diferență între momentul tranzacției și cel al plății poate afecta rezultatul final. De aceea, tehnologia nu este doar un instrument de eficientizare, ci infrastructura prin care obligația poate fi executată controlat și repetabil.

Cum ar trebui să funcționeze automatizarea DAC7

O soluție de automatizare trebuie să preia datele din sistemele platformei, să identifice vânzătorii și tranzacțiile raportabile, să aplice pragurile și excluderile relevante și să reconcilieze valorile financiare. În același flux, aplicația trebuie să verifice existența câmpurilor obligatorii, formatele codurilor fiscale, țările de rezidență, monedele și eventualele înregistrări duplicate. Excepțiile trebuie izolate într-o listă clară, astfel încât intervenția umană să fie concentrată pe cazurile care necesită analiză, nu pe prelucrarea întregului set de date.

Rezultatul automatizării trebuie să fie fișierul final în structura cerută de autorități, însoțit de rapoarte de control ce pot fi ușor de urmărit. Operatorul în cauză ar trebui să poată demonstra ce surse au fost utilizate pentru colectarea datelor, ce reguli au fost aplicate, ce ajustări au fost efectuate și cine a aprobat versiunea transmisă. La fel de importantă este posibilitatea de a relua rapid procesul atunci când apar corecții, fără reconstruirea manuală a declarației.

De la obligație anuală la raportare eficientă

Indiferent de dimensiunea platformei, demersurile necesare raportării necesită timp, atenție și o bună înțelegere a cerințelor reglementării. În cazul operatorilor cu volume mari de tranzacții, provocarea este amplificată de cantitatea informațiilor procesate, în timp ce pentru platformele mai mici, resursele limitate dedicate conformării fiscale pot reprezenta o dificultate suplimentară.

Pregătirea raportării nu ar trebui, așadar, amânată până în apropierea termenului de depunere. Identificarea din timp a informațiilor necesare, verificarea calității acestora și clarificarea tratamentului aplicabil diferitelor categorii de tranzacții pot reduce riscul de erori și necesitatea unor corecții de ultim moment.

Tehnologia poate simplifica raportarea DAC7 indiferent de dimensiunea operatorului. O soluție dedicată permite prelucrarea și validarea datelor, identificarea neconcordanțelor și generarea fișierelor necesare raportării, fără a necesita dezvoltarea unor sisteme interne complexe, putând fi adaptată volumului de activitate și nevoilor fiecărei platforme.

Pentru managerii care gestionează procesul fiscal, provocarea nu este doar să asigure conformarea cu cerințele DAC7, ci și să găsească modalități de a gestiona raportarea mai simplu, mai rapid și cu un efort administrativ redus. Într-un mediu în care tehnologia oferă tot mai multe oportunități de automatizare, digitalizarea acestui proces poate face diferența între o obligație recurentă consumatoare de resurse și un flux de lucru eficient, predictibil și ușor de gestionat.

Material de opinie de Camelia Malahov, Partener, și Alexandru Vasile, Senior Manager, Soluții de Tehnologie pentru Servicii Fiscale, Deloitte România