Mesaje clare ale șefilor Dacia către autorități: „Nu există modele noi în pregătire pentru Mioveni”. „Producția scade și va trebui să dăm oamenii afară”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sunt deja ani de când detractorii mărcii Dacia din România dau ca sigură „plecarea” Dacia din România. Dovadă a unei înțelegeri limitate a mediului de afaceri și a industriei auto, această situație, încă departe de a avea o bază logică și reală, revine în discuție de fiecare dată când mesajele transmise de oficiali ai mărcii românești, de ani mulți parte a grupului Renault, atrag atenția asupra unor disfunționalități fie la nivelul relației cu autoritățile, fie la cel al colaborării cu sindicatele.

De această dată, odată cu noile declarații făcute de Mihai Bordeanu, cel care gestionează destinele mărcii Dacia în România și relația grupului francez cu autoritățile române, lucrurile au luat-o razna din nou, culmea, de această dată având și urmă de motivație logică.

Desigur, cine își închipuie că un producător auto închide o uzină în care a investit patru miliarde de euro ca pe un chioșc din colțul blocului nu poate fi numit decât naiv, însă o urmă de reticență a grupului Renault de a continua investițiile în România este ușor de constatat. Atenție, vorbim despre continuarea investițiilor majore, nu despre închiderea uzinei. De altfel, în doar câteva zile este așteptat un anunț cu privire la dezvoltarea unui parc fotovoltaic la uzina din Mioveni, măsură menită să reducă dependența de furnizorii clasici cu prețuri tot mai mari.

„Știți că panourile solare sunt o idee fixă a mea. Am încercat diverse modalități. În sfârșit, vă dau acum doar un mic «teaser» pentru că o să dăm un comunicat de presă zilele viitoare: vom semna un contract pentru panouri fotovoltaice pe care noi o să le punem pe tot ce înseamnă acoperiș la uzină. Lucruri cu care să ne acoperim cumva o parte din consum. Deci, practic, vom deveni prosumatori. O să știți toate detaliile în câteva zile. Deocamdată vorbim numai de panouri, nu și de stocare. Dar e un proiect în discuție și pe stocare”, a declarat Mihai Bordeanu vineri, la Paris, în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii români.

Număr tot mai redus de angajați la Automobile Dacia. 1.700 au plecat în primele opt luni din 2026

Unul dintre cele mai mari angajatori privați din România, companie cu exporturi majore și o rețea de furnizori care grupează sute de companii din întreaga țară, uzina Automobile Dacia din Mioveni se află în plin declin al producției generat atât de scăderea vânzărilor cât și de lipsa unor proiecte noi, dincolo de deja cunoscutele Duster și Bigster.

„Disponibilizările de la uzină sunt o consecință a lucrurilor care se întâmplă în România. Multe dintre ele le-am evocat. Pe deoparte piața noastră, unde volumul vânzărilor Dacia e inferior celui din anii trecuți. Și aici, cauzele sunt nenumărate. Program Rabla cu canale neglijate complet, precum cel dedicat firmelor (…) adică mai bine de jumătate din piață, orientarea noastră către modele cu motoare termice într-un an în care segmentul electric crește foarte mult pe piața europeană. Și multe altele. (…) Acestea, practic, ne duc la o scădere a producției anul acesta de vreo două cifre. O să vedem care vor fi cifrele finale. Dar, răspunsul e da, producția scade”, a răspuns șeful Dacia în România la solicitarea Economica.net de a lămuri situația actuală de la uzina din Mioveni și desfășurarea deja cunoscutului program de „plecări voluntare”.

Oficialul Dacia a continuat dezvăluind că „în consecință va trebui să dăm oamenii afară. E atât de simplu. (…) Știți foarte bine de celebrul plan de plecări voluntare. S-au încheiat faze ale lui. Nu garantăm că nu vor mai fi, evident, pentru că, cum ziceai și tu, producția scade. Devenim din ce în ce mai puțin competitivi. Spunem asta tot timpul – mașina e făcută din fiare, energie și oameni.

Oamenii trebuie să câștige mai mult în România, pentru că recuperăm decalajul față de occident. E normal să fie așa. Fiarele – mă exprim eu așa, un pic mai eufemistic – sunt materiile prime cu costuri în creștere, iar energia, care e foarte importantă, la fel. Nimic bun nu se întâmplă. Și numai că nu se întâmplă, dar nu avem nicio viziune.

Durerea cea mai mare este imposibilitatea unei predicții într-un orizont de timp undeva până la finalul decadei. Din cauza asta suferim și lucrurile astea trebuie neapărat reglate. În clipa în care o să avem un Executiv – în primul rând un Executiv – și apoi un Executiv responsabil, poate o să stăm la o masă cu ei și o să reglăm lucrurile astea. Încă o dată spun, nu peste noapte, nu mă aștept să o rezolvăm în octombrie – noiembrie, dar vrem un orizont de timp vizibil. Pentru că altminteri… Au plecat o mie de oameni cu contract de muncă nedeterminat. Și peste 700 cu contract determinat. Și vor mai pleca. 1.700 doar anul acesta”.

În acest context, cu 1.700 de persoane la care uzina a renunțat doar în primele opt luni din 2026, numărul total al angajaților de la Mioveni a scăzut pentru prima dată sub 9.000! Conform datelor Ministerului Finanțelor, la finalul lui 2025, Automobile Dacia SA angaja 10.556 de persoane, cu câteva zeci sub nivelul din 2024 și cu câteva sute sub cel din 2023. În perioada de glorie Automobile Dacia avea peste 15.000 de angajați. Atenție, vorbim despre numărul total de angajați ai Automobile Dacia SA, nu strict despre cei de la uzina de vehicule.

Katrin Adt, CEO global Dacia, admite că nu sunt planuri pentru noi modele alocate uzinei din Mioveni

În cadrul aceleiași întâlniri de la Paris, Katrin Adt, cea care ocupă funcția de director executiv al mărcii Dacia la nivel global a declarat pentru Economica.net că „în prezent nu avem niciun proiect în pregătire (n.n. – pentru uzina din Mioveni) despre care aș putea vorbi. Lucrăm foarte intens la performanță și la modelele Duster și Bigster. Avem îmbunătățiri ale produselor actuale și noi generații de modele care vor urma. Așadar, lucrăm și investim mult și în acest domeniu. Acesta este planul actual. Nu există modele noi în pregătire. Cel puțin, în prezent nu avem nimic de anunțat. Niciunul dintre modele electrice care urmează să apară nu va fi asamblat la Mioveni”.

Declarația acesteia vine după ce, în iulie 2026, ea menționa tot într-o discuție cu jurnaliștii români prezenți la dezvăluirea modelului Dacia Striker, că „în prezent, capacitatea noastră de la Mioveni este suficientă pentru cererea de pe piață. Prin urmare, nu ne extindem. Dar, niciodată să nu spui niciodată. Cred că nu este o decizie împotriva României (n.n. – cea de a asambla Striker în Turcia, iar noul Spring în Slovenia). Luăm decizii doar atunci când este necesar. Când există un motiv. În prezent, nu există niciun motiv de afaceri pentru a extinde capacitatea în România”.

Tot ea nota atunci și că „avem două aspecte care ne îngrijorează cu adevărat (n.n. – în România). În primul rând, prețul energiei, care este cel mai ridicat preț industrial pe care îl avem în Europa. În al doilea rând, desigur, inflația duce la creșterea salariilor. Iar dacă situația continuă așa, este, desigur, o provocare. Ne-ar fi mai ușor într-o situație mai stabilă. Una în care am putea fi mai siguri de ceea ce urmează. Ar mai ușor să luăm decizii de afaceri”.

Confirmarea că, la Mioveni, reculul producției Duster și Bigster nu va fi estompat de grupul Renault prin alocarea aunui al trelea model în viitorul previzibil a venit și de la Mihai Bordeanu.

„Știți foarte că din producția de la Mioveni, 90% pleacă afară. În Europa, segmentele de piață ale lui Duster și Bigster, în zona de motoare termice scade. Zona electrică se majorează și am văzut creșteri impresionante la modelele sorei noastre de grup. Dacia nu are modele în zona de electrice (n.n. – a segmentelor SUV B – Duster și SUV C – Bigster), în schimb Renault are. (…) Până nu ne clarificăm pe axul ăsta de competitivitate, cu o curbă de competitivitate până la final de 2030 și cu niște jaloane clare de ameliorare, nu cred că vom avea absolut nimic nou, decis, pentru producția de la Mioveni. Sigur că vom continua să producem Dusterși Bigster”, a declarat Mihai Bordeanu cu câteva zile în urmă.

Mult mai grav, acesta a atras atenția că uzina din Mioveni nu doar că este departe de a primi un nou proiect, dar nu are nici măcar certitudinea că va păstra viitoarele generații Duster și Bigster.

„Deciziile referitoare la următoarele generații de Duster și Bigster nu s-au luat. Cumva, mingea e și în terenul guvernului. Statul român trebuie să aibă aici o abordare un pic mai clară. Nu avem claritate. Știți că mie îmi place fotbalul: ei au degajat în aut și acum trebuie să pună mingea înapoi în teren și să o joace responsabil”, a declarat șewful Dacia în România.

Mihai Bordeanu solicită măsuri concrete și respect

Cu vânzări în scădere atât pe piața din România (-33%), cât și pe cea europeană (-9%) în prima jumătate a lui 2026 marca Dacia se îndreaptă către un an slab. Însă problemele reale se văd în special la uzina Automobile Dacia din Mioveni. Datele ACAROM arată că în primul semestru uzina a asamblat doar 129.404 de vehicule, mult sub cele 157.206 produse în aceeași perioadă a anului trecut. Păstrarea actualului ritm duce până la finalul anului către o producție estimată la doar aproximativ 245.000 de unități, cu 18% sub cea din anul anterior.

Mai grav chiar, o producție totală de doar 245.000 de mașini ar însemna întoarcerea la nivelul anilor 2007 – 2008, ani de criză, în care uzina din Mioveni asambla 220.000 – 240.000 de unități. De atunci până acum, deși au mai existat scăderi ale producției, niciodată uzina nu a coborât sub 255.000 de unități. Iar valoarea acesta, mai exact de 257.405 vehicule asamblate a fost atinsă în 2021, an de pandemie în care producția scădea cu 0,7% față de un 20321 la fel de slab (259.099 unități).

În acest context, Mihai Bordeanu a atras atenția asupra declarațiilor recente ale șefului suprem al grupului Renault, Francois Provost care, la finalul vizitei sale din luna iulie 2026 în România – în timpul căreia nu a discutat cu niciun oficial al statului român – nota că „încă din 1999 România a reprezentat o piatră de temelie a grupului Renault și o forță motrice în spatele succesului mărcii Dacia. Astăzi, operațiunile noastre din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”.

El a stabilit atunci și „trei priorități clare pentru operațiunile noastre din România: Creșterea competitivității uzinei de la Mioveni pentru a asigura volumele de producție viitoare, accelerarea transformării RTR și lansarea următoarei familii de modele Dacia Sandero în doar doi ani și restabilirea dinamicii comerciale, susținută de o politică auto puternică care sprijină producția locală”.

Practic, șeful grupului Renault a atras clar atenția că uzina din România trebuie să devină mai competitivă pentru a primi noi proiecte, asta însemnând, ca în orice caz similar, reducerea costurilor și eficientizarea producției fără a pierde din calitate.

„Ați văzut declarațiile CEO-ului Renault Group, Francois Provost. Așteaptă niște lucruri relativ simple, aș zice, dar complicat de făcut în contextul actual din România, și anume, o competitivitate care se semene mai mult cu ceea antepandemie. Pentru că succesul Dacia și succesul uzinei au avut loc înaintea pandemiei. De atunci încoace am pierdut serios din competitivitate. Competitivitatea noastră s-a deteriorat, iar a altora s-a ameliorat. Grupul Renault, la fel ca și alți producători auto, are mai multe variante de a produce o mașină. Poate face asta la Mioveni, în Spania, în Maroc, în Turcia și așa mai departe. Dacă unul dintre aceste situri se deteriorează și celelalte se ameliorează, ecuația e clară”, a explicat Mihai Bordeanu.

Conform acestuia, grupul Renault așteaptă „un semnal clar de competitivitate. Dacă vorbim de energie, subiect vast, așteptăm niște jaloane clare de reducere a costurilor. Dacă vrem să vorbim o cifră concretă, de exemplu, 180 de euro pe gigawatt. În Spania e 70 – 80 de euro. (…) Dar ținta nu e acolo. Pentru că și în 1990 și în 2019, înainte de pandemie, Spania era mai competitivă (n.n. – la nivelul prețurilor energiei). Ideea nu e să fim noi ca spaniolii, ci să fim noi aproape de ce eram în 2019. Nu mâine, dar dați-ne un semn că în următorii cinci ani România își va reduce prețul energiei, inflația. Pentru că acum lucrurile sunt numai în crescendo. Sunt și treburi pe care trebuie să le facem noi, la fabrică, desigur. De la achiziții, la resurse umane și logistică. În special în zona asta de achiziții vor trebui ameliorări la noi. Va trebui ameliorată și strategia de HR pentru următorii ani. Salariile nu pot crește în permanență și să depășim curba de inflație la Mioveni tot timpul. Alți angajați din alte țări au înțeles lucrul ăsta”.

La solicitarea Economica.net de a lua în calcul și faptul că uzina din Mioveni poate concura cu greu la capitolul competitivitate atât timp cât în ultmii ani, investițiile majore ale grupului Renault au țintit uzinele «concurente» din Maroc, acolo unde se fabrică Sandero și Jogger, Turcia (acolo unde este asamblat noul model Striker) sau Slovenia (unde este produs noul Spring), atât Katrin Adt cât și Mihai Bordeanu au dat de înțeles că atragerea de noi proiecte și investiții la Mioveni pot avea loc doar dacă șefii grupului vor avea un partener onest de discuție, iar țara va intra pe o direcție de creștere a competitivității. Este a doua oară în mai puțin de șase luni când CEO-ul global al Dacia vorbește în fața jurnaliștilor români despre „îngrijorări” cu privire la evoluțiile din România și pune întrebări legate de șansele clarifificării cât mai rapide a situației guvernamentale.

Conform lui Mihai Bordeanu, care a menționat că a discutat acest aspect cu repreznetanți ai guvernului de la București, „noi nu plecăm de la zero. Noi plecăm de la patru miliarde de euro care au fost investiți de grup în România. Și opinia generală e foarte simplă: nu suntem tratați ca un om care a pus pe masă patru miliarde de euro. Foarte simplu. Deci tratează-mă întâi ca pe un om care a pus pe masă patru miliarde și ne auzim după aia. Asta este ideea care trebuie înțeleasă”.

Exemplul Novo Mesto

Încă din start trebuie menționat că tot ce urmează sunt doar speculații bazate pe cifre, fără vreo declarație oficială care să susțină teoria. Pornim de la ideea că uzina Automobile Dacia din România avea la începutul acestui an, după mai multe serii de „plecări voluntare” bine plătite de angajator, 6.096 de angajați care au asamblat în 2025 un total de 297.182 de mașini. În același timp, celelalte uzine care asamblează modele Dacia pentru piața europeană se prezintă după cum urmează: La Bursa 5.413 persoane asamblează cca. 350.000 de unități. La Novo Mesto, 1.606 angajați produc cca. 150.000 de mașini, la Casablanca (SOMACA) 2.167 de persoane produc doar 100.000 de vehicule, iar la Tanger 7.541 de angajați asamblează 350.000 de mașini. E destul de limpede că numărul de angajați de la Mioveni, raportat la producție, este destul de mare prin comparație cu uzinele cu care concurează pentru viitoare proiecte. Toate valorile de mai sus sunt menționate chiar de oficialii grupului Renault.

Revenind la uzina slovenă din Novo Mesto, aceasta este cea mai apropiată de specificul celei de la Mioveni. Este o fabrică veche, modernizată în mai multe rânduri care se supune aceleași reguli cu privire la ajutoarele de stat ca și cea din România. Restul, fiind în afara UE pot ajuta cât vor și cum vor investitorii. Și asta s-a văzut, mai ales în Maroc, și încă se vede!

Istoria uzinei din Novo Mesto începe în 1955. Deci este chiar chiar mai „bătrână” decât uzina Automobile Dacia de la Mioveni. Revoz a intrat în portofoliul grupului Renault în 1989. De atunci, uzina desfășurată pe doar 66,3 ha dintre care 18,2 ha construite (pentru comparație, uzina din Mioveni ocupă 355 ha dintre care 87 sunt construite) a asamblat pe rând mai multe generații ale modelelor Clio și Twingo, ba chiar, pentru scurt timp, și smart forfour, vehicul produs pentru grupul german Mercedes-Benz.

Deținută complet de Renault, Revoz a trecut nu cu mult timp în urmă printr-o perioadă extrem de dificilă în care lipsa de noi proiecte a dus la disponibilizări și reduceri ale producției. Mai exact, deși capacitatea instalată a uzinei ar fi permis asamblarea a peste 200.000 de unități, acest lucru s-a întâmplat pentru ultima dată în 2007. Din nefericire, în utlimii ani producția s-a redus până la doar 60.000 de unități, iar numărul angajaților a scăzut de la peste 3.000 în vremurile bune la doar 1.300 în 2004.

Ce legătură au aceste date despre uzina Revoz din Slovenia cu cea de la Mioveni? Ei bine, deși poate fi o simplă speculație, în urma vizitei din iunie la Novo Mesto și a unei scurte discuții purtată cu directorul acesteia în care a istorisit cât de grei au fost anii 2020 – 2022 și cât de complicat a fost să convingă conducerea grupului Renault că fabrica merită o a doua șansă, am ajuns la concluzia că aproape tot ce se întâmplă acum la Mioveni s-a petrecut deja în Slovenia.

Să luăm în calcul doar ultimii zece ani. În 2016 și 2017 Renault a investit acolo pentru a putea asambla atât modele sale Twingo și Clio, cât și „vărul” smart forfour. În 2018, uzina ajunge să angajeze 3.000 de persoane (de la doar 2.000 în 2016) punând o presiune uriașă pe alte companii și chiar proprii furnizori din zonă din cauza lipsei de personal calificat. Salariile au crescut aiuritor. În același an, uzina plătește statului circa 52 milioane de euro în taxe.

În 2020 uzina primește un șoc masiv, odată cu pandemia și criza generată de aceasta. Pandemia oprește producția șase săptămâni. Se elimină schimbul trei. Un an mai târziu Revoz mai are doar 2.100 de angajați, iar investițiile Renault se mențin la zero, ca și în 2020. În 2022 este atins punctul critic. Numărul de angajați scade la 1.402, smart iese din producție, iar asamblarea se desfășoară într-un singur schimb. Investițiile rămân zero, iar furnizorii sunt forțați să disponibilizeze masiv neavând cui livra producția. Lipsa de perspective se menține și în 2023, dar încep negocieri pentru o eventuală nouă investiție în uzină a patronului Renault. Trece încă un an și apar primele semne de revigorare. Renault investește două milioane de euro pentru producția Clio V, iar furnizorii sunt informați că Revoz va trece în era electrică.

În 2025 numărul de angajați se stabilizează la 1.600 de persoane, sunt instalate noi linii de asamblare, inclusiv pentru baterii. Investițiile Renault urcă brusc la peste 100 de milioane de euro și sunt însoțite de un ajutor de stat de 28,5 milioane de euro. Firmele de de automatizări și inginerie electrică din zonă înregistrează câștiguri record, iar taxele către stat cresc brusc. În 2025 uzina plătește statului circa 25 milioane de euro, iar în 2026 este estimată atingerea unui prag de 34 de milioane de euro. Conform presei slovene, de la care sunt preluate toate datele de mai sus încă de la realizarea reportajului din iunie, de la Novo Mesto, cei 1.600 de angajați ai uzinei vor asambla în acest an circa 150.000 de mașini, toate electrice.

Oricât de deplasată poate părea paralele între Revoz și Automobile Dacia, este limpede că la Mioveni va fi mai întâi rău înainte de a fi bine.