DADR: Sistemele de irigaţii sunt absolut necesare în perspectiva altor ani secetoşi

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acolo unde nu există sisteme de irigaţii, trebuie să se înceapă construcţia lor, iar acolo unde au fost dezmembrate după 1989, să fie refăcute şi să se conceapă soluţii practice pentru repunerea lor în funcţiune. Este adevărat că sunt costuri de întreţinere, dar aceste costuri se amortizează. Din păcate, românii nu au avut o cultură a sistemelor de irigaţii. După 1989, în România aceste sisteme au fost dezafectate de cei ce nu au ştiut ce rol important au ele, în timp ce în Europa, mai ales în bazinul mediteranean, agricultura se face de 3.000 de ani cu sisteme de irigaţii, se ştie ce înseamnă apa, se fac aducţiuni spre locul unde este nevoie de ea şi este păstrată, cu toate proprietăţile ei extraordinare”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, specialistul clujean.

Iuliu Suătean susţine că românii „se trezesc destul de târziu în privinţa irigaţiilor”, iar în acest moment nu numai guvernanţii trebuie să dea un semnal de alarmă şi să înceapă proiecte pe termen scurt, mediu şi lung, dar şi deţinătorii de terenuri, agricultorii şi fermierii au obligaţia să se mobilizeze pentru a remedia un neajuns major. Acolo unde este nevoie de sisteme de irigaţii, fermierii trebuie să se asocieze şi să apeleze la fonduri europene şi locale.

„Apa vie a naturii trebuie folosită pentru culturi agricole vitale, pentru a nu le pierde în perioadele de secetă”, spune inginerul Suătean.

El a arătat, în context, că sistemul de irigaţii din zona Mihai Viteazul din judeţul Cluj este, în continuare, nefuncţional, pentru că într-o suită de şase ani care au fost bogaţi în precipitaţii, unii dintre fermieri au considerat că nu au nevoie de alte surse de apă decât cele pluviale.

„Acum toţi ar avea nevoie de apă, fie şi numai pentru a reface cantitatea pierdută din sol în seceta din 2011 şi din acest an. Şi în 2013 va fi, cu siguranţă, nevoie de apă pentru culturile agricole. Din totalul de 180.000 de teren arabil cât are judeţul Cluj, cele 3.000 de hectare din zona Mihai Viteazul nu sunt o suprafaţă foarte mare, dar acolo avem cei mai buni fermieri din judeţ şi pentru ei sistemul de irigaţii este vital”, a explicat Iuliu Suătean.

Pe de altă parte, reprezentantul DADR a subliniat că preţul grâului creşte vertiginos şi a ajuns la 260 de euro tona în Portul Constanţa. Agricultorul care deţine grâu şi vrea să-l vândă repede îl oferă acum cu 0,80 -1,00 leu kilogramul. Cel ce are posibilităţi de depozitare îl păstrează şi aşteaptă o bursă crescută, pe fondul lipsei porumbului de pe piaţă. La porumb, preţul a crescut de la 0,30-0,40 de lei kilogramul la peste 1,00 leu kilogramul.

În luna iunie a acestui an, în Portul Constanţa preţul orzului era de 195 de euro tona şi se estima că preţurile grâului şi porumbului vor ajunge, înainte de recoltare, la 205-201 euro/tona, respectiv 210-215 euro. Tona de grâu pentru panificaţie se vindea cu 200 de euro (FOB), grâul furajer cu 190 de euro tona, iar orzul cu 205 euro tona.