Dan Suciu: Actele normative privind Chevron nu conţin formularea „gaze de şist”

Economica.net
02 04. 2012
suciu_27855400

Recent, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune de explorare – dezvoltare – exploatare în trei perimetre din Dobrogea, pentru compania Chevron România, potrivit unor hotărâri publicate în Monitorul Oficial.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Executivului a oferit detalii referitoare la privatizarea companiei Cupru Min şi la discuţiile din şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare, în care premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a prezentat un punct de vedere privind alocarea de fonduri către administraţia locală.

Dan Suciu a subliniat că primăriile care vor primi bani de la Guvern acum „nu au fost în atenţia consiliilor judeţene” anterior.

AGERPRES: Care a fost punctul de vedere al premierului Ungureanu în şedinţa de coaliţie şi ce a acceptat coaliţia din acest punct de vedere?
Dan Suciu: În coaliţie a fost acceptat punctul de vedere al premierului, conform căruia comunităţile locale trebuie să aibă prioritate atunci când se fac alocări de bani. A fost argumentul pe care a mizat dintotdeauna premierul şi coaliţia l-a acceptat, la această întâlnire, deşi iniţial erau şi alte puncte de vedere.

Trebuie menţionat că s-au propus şi principiile prin care aceste alocări să aibă loc – e vorba de două elemente: se vor cofinanţa proiectele care sunt în curs de implementare şi care beneficiază de fonduri europene, pentru că există un interes ridicat în continuarea politicilor investiţionale şi investiţiile reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern. Şi, în al doilea rând, se vor disponibiliza fonduri pentru plata unor arierate ale comunităţilor locale, sunt bani care se plătesc pentru facturi la energie, curent – bani care pot să facă instituţiile să fie funcţionale în continuare, pentru că exista risc de blocaj.

Toate aceste aranjamente financiare nu sunt pomeni electorale – insistăm pe acest lucru – mai ales că în bună măsură ele sunt convenite în acordurile cu FMI.

Centralizarea acestor solicitări se face la nivelul prefecturilor, pe baza cererilor primăriilor din zonele respective, apoi se centralizează la MAI şi, evident, e dincolo de orice culoare politică această alocare.

Trebuie subliniat că multe dintre aceste primării care primesc acum bani nu au fost în atenţia Consiliilor Judeţene şi de multe ori întârzierile de plată sau lipsa de cofinanţare vine din această poziţionare dificilă a primăriilor respective în raport cu Consiliile Judeţene.

AGERPRES: În ce măsură privatizarea Cupru Min este benefică pentru România şi ce drept are investitorul canadian asupra zăcământului de cupru aflat în exploatarea societăţii?
Dan Suciu: În ultima perioadă au apărut o serie întreagă de acuzaţii nefondate legate de această privatizare, o privatizare care – trebuie menţionat – este una de succes. Sunt multe argumente în favoarea acestui calificativ. E a treia încercare de privatizare pentru Cupru Min. Poate acest lucru deja nu se mai ştie, dar guvernarea anului 2008 a încercat de două ori să scoată la vânzare Cupru Min, în aceeaşi dimensionare – două privatizări eşuate, la finalul mandatului guvernării 2008. Prima a fost în mai, a doua spre toamnă, respinse mai ales pentru că în urma aderării la Uniunea Europeană exista o monitorizare a Comisiei Europene şi care a solicitat ca procedura de licitaţie să nu aibă anexate condiţii preliminare. Adică orice condiţie preliminară în procesul de licitaţie ducea la o acuzaţie de ajutor de stat şi implicit la procedura de infringement. De aceea, cele două încercări au fost respinse şi apoi retrase de guvernul din perioada respectivă. Acest lucru trebuie spus pentru că, dintr-o dată, pare aproape o surpriză că are loc această privatizare a Cupru Min, când era din 2008 pe agenda ministerului, în programul de guvernare şi în acordul cu FMI de anul trecut, menţionată explicit cu termenul aprilie 2012. Deci toate aceste acuzaţii legate de Cupru Min sunt total nefondate.

De asemenea, metoda de licitaţie cu strigare a fost recomandată de Comisia Europeană pentru că această procedură de privatizare este transparentă, nediscriminatorie şi necondiţionată. Preţul de ofertă se stabileşte în baza raportului de evaluare şi apoi, prin licitaţie cu strigare, poate ajunge la preţul respectiv. În anul 2008, evaluarea era de 28 de milioane de euro. Acum procedura de privatizare a pornit de la 57 de milioane de euro şi a ajuns la peste 200 de milioane de euro.
Premierul spunea la un moment dat că este o gaură neagră această societate şi apoi a apărut o serie întreagă de replici legate de profitul exerciţiului financiar 2010, care a fost de 18 milioane de lei, şi 2011 – care a fost de 30 de milioane de lei.

Dar s-a uitat un lucru extrem de important şi anume că societatea respectivă are datorii către FDEE Transilvania Sud SA, de 60 de milioane de lei, iar aceste datorii sunt în creştere. Datoriile rămân, sunt valabile în acest moment, sunt istorice.

AGERPRES: Le-a preluat investitorul?
Dan Suciu: Evident. Această chestiune (datoriile – n.r.) făcea imposibilă accesarea unui credit de către companie. S-a întrebat de atâtea ori de ce nu facem noi investiţia în compania respectivă. În primul rând pentru că îi era imposibil companiei respective să aibă acces la credit, iar apoi pentru că necesarul tehnologic pentru creşterea capacităţii de producţie a acestei companii este undeva la 67 de milioane de euro – o sumă care nu ţine cont de obligaţiile de mediu, este doar creşterea performanţei tehnologice.

Dacă ar fi făcut-o statul, ar fi fost imposibil. Dacă ar fi făcut-o compania, doar accesarea de credite ar fi fost o soluţie. Şi, în contextul acesta, este un blocaj acolo şi datoria creşte zi de zi.
De asemenea, necesarul de investiţii de mediu – aici avem o serie întreagă de discuţii pe care deja le ştim. Dacă lucrurile nu se tranşează în următoarele luni, compania îşi pierde licenţa şi pentru redeschidere e nevoie de 90 de milioane euro. Poate rezolva pe termen scurt acest lucru printr-o investiţie de 17 milioane euro.

AGERPRES: Referitor la Cupru Min, au existat acuzaţii privind o subevaluare a companiei, la vânzare, în condiţiile exploatării unei vaste resurse de minereu…
Dan Suciu: Am auzit acuzaţiile legate de vânzarea resurselor. Nici vorbă de aşa ceva. În acest moment, aş spune că valoarea companiei şi toată această discuţie legată de valoarea zăcământului şi preţul comparativ mic este total depăşită, pentru că evaluarea nu a ţinut cont de valoarea zăcământului. Ceea ce s-a evaluat ca preţ de pornire de 57 de milioane de euro ţine cont doar de valoarea activelor şi de performanţa companiei respective, nu de valoarea zăcământului. Aceasta pentru că societatea are drept de exploatare, în baza licenţei, a acestui zăcământ de cupru până în anul 2019. Deci nu s-a privatizat zăcământul! Acestea sunt interpretări abuzive. Există o licenţă pentru acest zăcământ până în anul 2019. Dacă după aceea societatea este capabilă să-şi reia licenţa, evident că poate continua. Zăcământul rămâne aici, nu pleacă nimeni cu zăcământul acesta din ţară. Toate aceste lucruri arată că procedura de licitaţie a fost extrem de transparenţă şi performanţa obţinută prin preţ extrem de onorabilă.

AGERPRES: Tot referitor la resursele minerale, ce drepturi a cedat Guvernul României companiei Chevron?
Dan Suciu: La fel, avem tot timpul să vorbim despre ce se va întâmpla în cazul Chevron. În cazul Chevron, nu s-a vândut niciun zăcământ, nu s-a stabilit nicio exploatare. Pur şi simplu, avem o serie de licenţe petroliere, care presupun în primii doi – patru ani fazele de explorare şi prospecţie. Abia apoi vom vedea dacă există hidrocarburile care să necesite un proces de exploatare comercială, ceea ce este un pas extrem de complicat şi durează foarte mult până vom ajunge în această situaţie care presupune restricţii de mediu suplimentare.

AGERPRES: Se pot exploata şi gaze de şist?
Dan Suciu: În primul rând, trebuie să vedem ce se găseşte acolo. În actualele acte normative nu există expresia „gaze de şist”. Există o supoziţie, probabil că acolo există hidrocarburi în diverse forme şi în funcţie de aceste forme vor urma avizele de mediu şi avizele de exploatare.

De asemenea, aş mai adăuga faptul că nu există o solicitare a companiei Chevron pentru desecretizarea unor anexe. Prin efectul legii ele au primit acest statut, obişnuit pentru orice licenţă de explorare. Intenţia acestor acorduri ţine de un obiectiv strategic important: independenţa energetică a ţării. O putem obţine şi mizăm pe acest lucru în demersurile Guvernului.