Danemarca preia preşedinţia Uniunii Europene. Securitatea continentului, o prioritate

„Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală”, a declarat premierul Mette Frederiksen într-un interviu acordat cotidianului danez Politiken.

„Avem acum un nou obiectiv pentru NATO, care a fost adoptat. Odată ce obiectivul NATO este stabilit, cea mai mare parte a muncii depinde de politica UE”, a adăugat ea.

La sfârşitul lunii iunie, membrii Alianţei Atlantice şi-au oficializat angajamentul de a investi 5% din produsul lor intern brut (PIB) anual pentru apărare la orizontul anului 2035, dintre care cel puţin 3,5% pentru cheltuieli strict militare. Spania a considerat, însă, acest obiectiv „nerezonabil” şi a cerut flexibilitate.

Concret, Danemarca doreşte ca planul european prezentat în martie pentru creşterea capacităţilor de apărare ale ţărilor UE să avanseze, prin proceduri simplificate şi împrumuturi puse la dispoziţia statelor pentru finanţarea investiţiilor în industria europeană de apărare.

Situaţia de securitate din Europa „este instabilă şi, pentru că este instabilă, este şi periculoasă. Dacă ne uităm la istoria Europei, ştim că un conflict tinde să fie contagios. Există atât de multe tensiuni astăzi încât acest lucru în sine poate genera altele”, a subliniat Frederiksen.

Danemarca este una dintre ţările importante în sprijinul european pentru Ucraina. În calitate de şefă a guvernului danez din 2019, Frederiksen a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare ale ţării scandinave, în prezent la peste 3% din PIB.

Copenhaga, percepută în general ca un aliat fidel al Statelor Unite, se apropie acum de poziţiile franceze privind autonomia strategică europeană.

Ţara nordică a fost şocată de lăcomia lui Donald Trump faţă de Groenlanda. Preşedintele american şi-a exprimat dorinţa de a cumpăra teritoriul încă din 2019, în timpul primului său mandat, iar în ultimele luni a ameninţat că va folosi forţa pentru a-l acapara.

În programul sa pentru o „Europă sigură”, preşedinţia daneză prioritizează, de asemenea, lupta împotriva imigraţiei ilegale, promiţând „soluţii noi şi inovatoare”.

Ca susţinătoare a unei politici stricte migratorii care s-a răspândit în toată Europa, Danemarca intenţionează să ia măsuri pe două fronturi: externalizarea cererilor de azil şi restricţionarea domeniului de aplicare al hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Ţara nordică s-a alăturat recent Italiei şi altor şapte ţări pentru a cere o reinterpretare a Convenţiei europene a drepturilor omului privind migraţia, argumentând că aceasta protejează uneori „persoanele greşite”.