Daniel Dăianu: Inteligenţa artificială trebuie reglementată pentru a nu se transforma într-o altă ameninţare existenţială

„Lupta pentru democraţie este mai mult decât un efort demn, pentru că aceasta nu este dată de Dumnezeu. Democraţia este asediată în zilele noastre din cauza politicilor greşite care au lăsat în urmă mulţi cetăţeni, a globalizării nereglementate care a sporit un fel de liberalism nedemocratic, utilizarea abuzivă a mijloacelor financiare şi concentrarea masivă a puterii pe pieţe, capacitatea scăzută a guvernelor de a aplica politici publice eficiente în mijlocul unei succesiuni de şocuri adverse majore (criza financiară, pandemia, schimbările climatice, criza energetică, efectele războaielor). Lumea este prea complicată pentru a folosi o logică pur şi simplu binară în a gândi cum să judecăm relaţia dintre fluxuri financiare (investiţii) şi natura unui regim politic”, arată Daniel Dăianu, în articolul „Sistemul financiar şi democraţia: o relaţie mai complicată decât pare la prima vedere”, scrie Agerpres.

El afirmă că sprijinirea regimurilor politice decente, care să răspundă nevoilor majorităţii cetăţenilor, ar trebui să fie un obiectiv al IFI, al guvernelor democratice şi al liderilor corporativi.

„Acestea fiind spuse, nu trebuie subestimată puterea motivului de profit, deoarece trăim în societăţi capitaliste. Este adevărat că ne putem gândi la cum să îmbunătăţim funcţionarea capitalismului şi a sistemului financiar, pentru a le face să funcţioneze în slujba majorităţii cetăţenilor.
IA poate fi atât o binefacere, cât şi un rău; nu poate fi salvatorul lumii aşa cum cred unii. Etica şi moralitatea, promovarea bunurilor comune globale, sunt extrem de necesare în lumea de astăzi. Dar multe tendinţe actuale contravin acestora; în ciuda progresului tehnologic uriaş, lumea este mai învrăjbită, mai haotică, mai dezordonată şi mai violentă. Dar speranţa nu trebuie pierdută vreodată”, spune Daniel Dăianu.

Potrivit articolului, un sistem financiar supradimensionat a sporit comportamentul speculativ şi inegalităţile economice, a sporit fragilitatea sistemelor economice şi a favorizat crizele financiare, care au forţat guvernele şi băncile centrale să intervină. Toate acestea au dus la socializarea pierderilor, frustrarea masivă şi resentimentele în rândul cetăţenilor de rând. Iar crizele din economiile avansate au consecinţe foarte grave pentru economiile emergente, fie ele mai mult sau mai puţin democratice.

De asemenea, Daniel Dăianu arată că inteligenţa artificială poate aduce beneficii enorme ca o nouă revoluţie tehnologică dar poate fi şi un blestem în măsura în care încurajează o concentrare mai mare a puterii în pieţe şi in politică. Aceasta deoarece subminează concurenţa şi face ca supravieţuirea celui mai puternic sa echivaleze cu concentrarea puterii la maxim. Iar puterea absolută este nocivă pentru controale reciproce şi echilibru, pentru democraţie, consideră acesta.

„IA, aşa cum susţin mulţi, poate duce la venituri mult mai mari ale unora şi inegalitate de putere accentuată. IA poate amplifica „comportamentul turmei” chiar dacă noile tehnologii, algoritmi, procesează mult mai multe informaţii (big data), iar modelele utilizate de bănci şi fonduri de investiţii pentru a gestiona riscurile sunt mai sofisticate. Inteligenţa artificială nu poate elimina contagiunea de pe pieţe şi reclamă adesea intervenţia publică (din partea băncii centrale) în calitate de creditor de ultimă instanţă. Acest lucru s-a văzut în Regatul Unit (UK) în 2022, după decizii greşite luate de Guvernul Truss, care au afectat stabilitatea sistemului de pensii; s-a văzut şi în Statele Unite odată cu căderea Silicon Valley Bank şi alte turbulenţe din sistemul bancar, care au obligat Fed să intervină prin noi linii de asistenţă financiară. Inteligenţa artificială, care stă la baza cyberfare, poate bloca componente ale sectorului financiar şi poate provoca ravagii pe pieţele financiare. Inteligenţa artificială poate duce la distrugerea multor locuri de muncă, ceea ce ar tensiona sistemele economice mai mult. Fără o creare considerabilă, compensatorie, de noi locuri de muncă, vor exista implicaţii economice şi sociale foarte grave, inclusiv mişcări pe pieţele financiare. În concluzie, IA nu poate fi marele remediu pentru problemele noastre economice şi sociale, atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace; nu poate fi un garant al democraţiei. IA trebuie reglementată pentru a nu se transforma într-o altă ameninţare existenţială”, scrie Daniel Dăianu.