Dascălu, ING: Reducerea TVA a scos la lumină o parte din evaziunea în retailul non-alimentar

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în februarie 2016 cu 18,4%, ca serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, susţinută mai ales de vânzările de alimente, ritmul de creştere fiind unul record după 2008, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut în luna februarie cu 26,3% în cazul produselor alimentare, băuturi şi tutun, cu 17% în cazul vânzărilor de produse nealimentare, respectiv cu 9,7% la vânzările de carburanţi auto.

România apare în statisticile Eurostat cu cea mai puternică creştere a vânzărilor retail din UE în primele două luni ale acestui an.

Dinamica retailului din România a accelerat în februarie faţă de ianuarie pe toate sectoarele. Astfel, în ianuarie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 14,9%, ca serie ajustată, faţă de ianuarie 2015, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+26,1%), vânzările de produse nealimentare (+10,6%) şi la comerțul cu amănuntul al carburanților (+5,7%).

Se remarcă o creştere cu 60% mai puternică a vânzărilor de produse nealimentare în februarie.

Economistul-şef al ING, Ciprian Dascălu, consideră că avansul accelerat al vânzărilor de produse nealimentare se datorează în principal raportărilor mai riguroase din partea retailerilor, deoarece TVA-ul mai scăzut, de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016, a redus interesul pentru evaziunea fiscală.

„Odată ce efectul reducerii TVA la alimente (de la 24% la 9%, din iunie 2015) va dispărea din baza statistică de raportare, ne aşteptăm ca vânzările de produse nealimentare să devină principalul motor al creşterii retailului”, se mai arată în analiza ING.

„Până acum, în acest trimestru, datele privind cererea internă indică o evoluţie solidă. Mai mult, dinamica salariilor şi a creditelor de consum arată că acest trend va continua, în pofida încrederii ceva mai slabe a consumatorilor din ultima vreme. Pe fondul veniturilor discreţionare mai mari şi stimulentelor fiscale de 2,2% din PIB introduse în decembrie 2015, ne aşteptăm ca cererea internă să ofere un tampon suficient în raport cu încetinirea cererii externe în primul semestru din 2016, reflectată deja în datele dezamăgitoare din industrie”, notează Dascălu.

Astfel, ING anticipează o creştere economică de 3,6% în primul trimestru din acest an faţă de perioada corespunzătoare din 2015, respectiv de 1,1% comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut.