Deficitul contului curent al balanței de plăți a României s-a ridicat la 27,1 4 miliarde de euro, în primele 11 luni ale lui 2025, cu puțin peste 1 miliard de euro mai mult decât în perioada similară a lui 2024, arată Banca Națională a României (BNR). Mai simplu spus, din țară au ieșit cu 27 de miliarde de euro mai mult decât au intrat. Ca de obicei, cel mai mare deficit vine din comerțul cu bunuri, de la mâncare, electrocasnice și haine la utilaje, acolo unde am importat cu peste 18,4 miliarde de euro mai mult decât am exportat. Plusul substanțial, peste 10 miliarde de euro, vine din servicii, mai precis din transporturi, loan (textile mai ales) și servicii IT&C. Totuși, comparativ cu 2024 și chiar cu oricare dintre ultimii 5 ani, imaginea nu arată atât de rău.
După cum se poate vedea și în primul grafic de mai jos, avansul deficitului este semnificativ mai mic decât în 2022 sau 2024 și ar fi fost chiar spre zero, dacă nu am fi înregistrat o creștere a deficitului din venituri primare. ” În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 012 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro.”, notează BNR.
Veniturile primare sunt venituri din muncă, adică salarii obținute de muncitorii străini și plătite de firme locale și venituri din dividende sau investiții financiare, la care pot intra atât profiturile repatriate de multinaționale cât și dobânzile încasate aici și trimise în afara țării de investitori financiari străini.
Grafic 1: Evoluția deficitului contului curent al balanței de plăți în perioada 2021-2025 (primele 11 luni din an)

Două semne bune: Investițiile străine directe au crescut, avansul datoriei externe a fost de peste două ori mai mic decât în 2024, deși față de 2021 soldul este cu 70% mai mare
Pe de altă parte, arată datele Băncii Naționale a României, o veste bună vine și dinspre investițiile străine directe, compuse din participații la capital (inclusiv profituri reinvestite) și credite intra-grup, adică acordate în interiorul companiilor multinaționale. Valoarea ISD a fosta mai mare decât în 2024 și 2023 și este comparabilă cu cea din 2021.
Grafic 2: Investițiile străine directe în perioada 2021-2025 (primele 11 luni din an)

În același timp, după ce la începutul lui 2025 și mai ales în iulie, datoria externă a avut pusee semnificative, generate în principal de vârfuri de plată pentru împrumuturile vechi, la nivelul lunii noiembrie situația pare că s-a calmat, creșterea fiind de peste două ori mai mică decât în 2024. Nu trebuie uitat, însă, că datoria se află la un nivel istoric. Față de primele 11 luni din 2021, de exemplu, a fost mai mare cu 70%, adică peste 227,5 miliarde de euro, față de doar 133,3 miliarde de euro în primele 11 luni din 2021.
Așa cum au declarat și oficialii guvernamentali, este de așteptat ca de anul acesta trendul de temperare a avansului datoriei să fie mai accentuat, pe măsură ce și dobânzile plătite pentru împrumuturi sunt așteptate să scadă, ca efect al măsurilor de echilibrare luate de Guvern.
Grafic 3: Evoluția datoriei externe a României în perioada 2021-2025(primele 11 luni din an)

Poziția externă a României în noiembrie 2025, pe scurt
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,0 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025 a fost de 103,5 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024