Datoria publică a Spaniei sare la 78,5% din PIB după bailout. Rajoy: eu am cerut banii

Şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a declarat că el este cel care a făcut presiuni asupra partenerilor europeni pentru obţinerea unui ajutor financiar destinat sectorului bancar, şi nu invers, cum s-a vehiculat în presă.

Întrebat într-o conferinţă de presă dacă au existat presiuni, Rajoy a răspuns că nimeni nu a făcut acest lucru.

„Nimeni nu a făcut presiuni asupra mea, nu ştiu dacă trebuie să spun acest lucru, dar eu am fost cel care a făcut presiuni, pentru că am dorit o linie de credit necesară rezolvării unei probleme importante”, a spus premierul spaniol, deşi, oficial, Spania a susţinut că nu are nevoie de asistenţă externă.

Rajoy a spus totodată că prin reformele aplicate de guvern s-a evitat „o intervenţie externă” în economia ţării, limitând cererea de ajutor european la sectorul financiar.

„Dacă nu am fi făcut ceea ce am făcut în ultimele cinci luni, ar fi avut loc o intervenţie în economia Spaniei”, a spus premierul, adăugând că decizia Eurogroup de a da Spaniei un împrumut reprezintă o victorie pentru credibilitatea euro.

„Ieri (sâmbătă n.r.) a câştigat credibilitatea euro, ieri a câştigat viitorul”, a arătat Rajoy.

Premierul a mai spus că guvernul a cerut miniştrilor de Finanţe din zona euro să acorde un ajutor mai mare decât necesarul estimat de FMI pentru restructurarea sectorului bancar, pentru asigurarea unei plase de siguranţă suplimentare.

Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a anunţat sâmbătă la Madrid că Spania intenţionează că ceară finanţare europeană pentru sistemul bancar. Spania a devenit al patrulea membru al zonei euro care a cerut un ajutor financiar extern de la declanşarea crizei datoriilor suverane în urmă cu doi ani, transmite Bloomberg.

Împrumutul european va fi furnizat prin intermediul Fondului spaniol pentru Restructurarea Băncilor, astfel că responsabilitatea rambursării va reveni guvernului de la Madrid.

Fondurile destinate sectorului bancar nu sunt condiţionate de noi măsuri de austeritate, aplicate deja autorităţile de la Madrid, potrivit Eurogroup.

Premierul Mariano Rajoy a fost nevoit, la numai şapte luni după câştigarea alegerilor, să renunţe la încercarea de a recapitaliza băncile fără sprijin extern.

„Împrumutul va acoperi necesarul de capital al băncilor, cu o marjă de siguranţă”, a declarat într-un comunicat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

Spania a făcut cel puţin patru încercări de reformare a băncilor, de la prăbuşirea pieţei imobiliare în 2008, care au inclus înăsprirea prevederilor referitoare la provizioane şi încurajarea fuziunilor.

Potrivit FMI, abordarea graduală a reformelor a permis ca băncile vulnerabile să submineze stabilitatea financiară.

FMI va supraveghea restructurarea băncilor din Spania, dar nu va contribui cu fonduri.

Liderii din zona euro nu au precizat dacă fondurile vor proveni de la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF), de 440 miliarde de euro, sau de la Mecanismul European de Stabilitate, de 500 miliarde de euro, care va intra în vigoare luna viitoare. Un oficial european a spus că finanţarea ar putea proveni de la ambele instrumente.

Finlanda a anunţat sâmbătă că va solicita garanţii pentru contribuţia sa la finanţarea băncilor spaniole, dacă fondurile vor preveni de la EFSF.

Credibilitatea guvernului spaniol a fost afectată luna trecută de Bankia, a treia mare bancă din Spania, care a cerut un ajutor financiar de stat de până la 23,5 miliarde de euro.

Temerile investitorilor legate de împrumuturile şi activele neperformante ale băncilor au urcat costurile împrumuturilor Spaniei la un nivel record, de peste 6%, luna trecută.

Ajutorul european va proteja Spania, a patra mare economie din zona euro, în cazul în care alegerile din Grecia, programate pe 17 iunie, vor provoca o nouă rundă de turbulenţe pe pieţele financiare.

Liderii europeni nu au reuşit să ţină sub control criza datoriilor declanşată în Grecia la sfârşitul lui 2009. Grecia, Irlanda şi Portugalia beneficiază deja de fonduri de salvare cumulate în valoare de 386 miliarde de euro, din partea UE şi FMI.