De ce a trântit CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților. Guvernul mai are o șansă

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, luni, AGERPRES, judecătorii constituţionali au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituţională.

Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii, a stabilit CCR.

De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea nu încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.16 şi art.124 alin.(3) din Constituţie.

„Lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) şi (5) raportat la art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie”, a explicat instanţa constituţională.

CCR a constatat, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.

„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, au indicat judecătorii constituţionali.

Conform CCR, caracterul succesiv al unor reforme sau evoluţii legislative nu este în sine contrar securităţii juridice atât timp cât Parlamentul urmăreşte în mod coerent atingerea unei finalităţi raţionale, care să integreze în mod organic soluţiile legislative promovate în dreptul pozitiv.

„Securitatea juridică nu respinge evoluţiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiţia ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp şi să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertăţile fundamentale ori standarde, principii, valori constituţionale. Mai mult, nicio prevedere constituţională nu stabileşte o interdicţie temporală în privinţa Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu”, au mai explicat judecătorii CCR.

Curtea Constituţională a mai constatat că, de vreme ce Legea 305/2022 stabileşte un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, „Guvernul, în calitate de iniţiator al actului normativ criticat, are obligaţia de a îl respecta”.

După primul anunț al CCR, președintele Nicușor Dan a spus că va fi redactat un nou proiect de lege, care va ține cont de decizia CCR

Curtea Constituțională a României a decis azi că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, e neconstituțională. Concret, Instanţa supremă a admis luni, 20 octombrie, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, declarând-o neconstituţională din motive referitoare la „forma finală a legii”, arată CCR.

Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.