De ce găsim pe rafturi usturoi din Egipt sau China

Majoritatea suprafețelor cultivate cu usturoi, terenuri situate în special în Botoșani, Suceava, Dolj, Arad, Teleorman, Olt, Iași, Dâmbovița, Buzău și Alba, sunt exploatate de mici fermieri constituiți în ferme de familie care nu au puterea financiară și nici tehnologia pentru a eficientiza o cultură ce presupune costuri mari de producție, arată o analiză a Ministerului Agriculturii.

În consecință, suprafețele și producțiile locale scad, făcând astfel loc importurilor care acoperă mai mare parte din necesarul de consum.

„Deficitul de producție la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producție, deficitului de sămânță din soiuri autohtone, lipsa gamei de mașini și utilaje necesare aplicării tehnologiei, precum și slaba asociere a producătorilor agricoli”, se concluzionează în analiza Ministerului de resort.

În anul 2023, din datele Institutului Național de Statistică, un român a consumat, în medie, 2,5 kg de usturoi, față de 2 kg în anul 2022 în contextul în care producția s-a diminuat de la 50.235  de tone în 2022 la 45.801 în 2023 ( minus 8,85), inclusiv pe fondul scăderii suprafeței cu 3%, până la 8.713 hectare.

Cât despre 2024, an pentru care nu există date referitoare la suprafața cultivată și producție, cifrele INS indică importuri de 7.000 de tone în valoare de 20 de milioane de euro și exporturi de 154,5 tone în valoare de 255.000 de euro, rezultând un deficit comercial de 19,8 milioane de euro.

Astfel, dacă ne raportăm la producțiile din 2023 și având în vedere un necesar de consum estimat la 47.650 de tone, reiese  un deficit de aproximativ 1.800 de tone, mult sub cantitățile importate, de fapt.

În 2024, cel mai mult s-a cumpărat din Olanda ( 5.100 tone), Germania (535 tone), Spania (483 tone), Egipt (295 tone) și China (152 tone). România exportă usturoi în țările UE precum: Ungaria, Belgia, Bulgaria și Italia, dar și în țări terțe, cum ar fi Ucraina.

„Pentru a se asigura necesarul de consum al populației, trebuie menţinute la un nivel crescut suprafețele dedicate acestei culturi, motivarea producătorilor existenți să nu abandoneze această cultură, precum și încurajarea fermierilor noi să cultive usturoiul în zonele cu tradiție. Cultura de usturoi are un potențial nevalorificat pe deplin în sensul existenței unor premise care să ofere producătorilor posibilitatea funcționării în condiții de piață echitabile în context concurențial. În perioada 2022 – 2023, atât suprafața cultivată cu usturoi, cât și producția totală s-au aflat pe un trend descendent”, se mai arată în analiza MADR.

De asemenea, potrivit sursei citate, marile rețele comerciale sunt interesate de achiziționarea unor cantități mari și constante de usturoi, datorită preferințelor consumatorilor pentru acest produs.

Amintim că fermierii care doresc să cultive  usturoi vor putea primi în acest an un sprijin financiar de cel mult 3.000 de euro/hectar prin schema de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, fondurile totale alocate fiind de 60 de milioane de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Beneficiarii ajutorului de minimis pot fi: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008 şi producători agricoli persoane juridice.