1EUR = 4.7786 RON | Bucureşti 12 º

News

De ce nu au prins în România speculaţiile cu acţiuni împrumutate

Pe piaţă nu sunt suficient de numeroşi jucătorii destul de mari ca să facă speculaţii prin vânzările în lipsă (short) de acţiuni împrumutate, potrivit declaraţiilor pentru  ECONOMICA.NET. CNVM a permis recent imprumutul de acţiuni de la fondurile de investiţii, inclusiv cele mutuale, dar administratorii acestora cred că este o oportunitate de viitor, sau se tem că nu mai văd înapoi acţiunile.

19 iun, 2012 | Adrian N. Ionescu | ECONOMICA.net

Piaţa de capital s-a îmbogăţit cu încă un instrument de făcut profit care va fi folosit cândva, în viitor .

Autoritatea pieţei de capital, CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a reglementat, recent, modul în  care pot fi împrumutate acţiuni şi de la fondurile mutuale, dar măsura nu este de natură să impulsioneze lichiditatea la Bursă.

Împrumuturile de acţiuni de la brokeri şi, respectiv operaţiunile de vânzări în lipsă (short) de acţiuni împrumutate sunt permise încă de anul trecut, pentru 10 dintre cele mai lichide acţiuni.

De atunci, bursa a trecut prin perioade prelungite de scădere a preţurilor acţiunilor, sau chiar de prăbuşire. Aceste perioade, singurele propice pentru vânzări în lipsă (short), nu au fost deloc folosite de amatorii de speculaţii „pe scădere“.

Operaţiunile de vânzări în lipsă (short) se fac mizându-se pe scăderea vertiginoasă a cotaţiilor, şi pe răscumpărarea lor la preţuri mult mai mici. Din diferenţa de preţuri poate rezulta profitul.

În România nu este permisă decât vânzarea de acţiuni împrumutate, dar pe marile pieţe este permisă chiar şi operaţiunea „naked short“, adică vânzarea acţiunilor de care nu dispui deloc, iar când vine momentul livrării a ceea ce ai vândut, dai ceea ce ai cumpărat ulterior vânării.

Există, totuși, administratori de fonduri încrezători în viitor.

Este avantajos pentru noi să împrumutăm nişte acţiuni cu care noi nu putem face speculaţii. Dacă tot sunt blocate în portofoliu, măcar să câştigăm de pe urma lor. Totuşi, de când CNVM a permis aceste operaţiuni nu a venit nici un broker la noi cu vreun client mare care să împrumute acţiuni. Este operaţiune de viitor“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Radu Hanga, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor BT Asset Management (BT AM).

BT AM administrează cel mai mare fond local de investiţii de acţiuni, BT Maxim, cu active de 39 de milioane de lei.

Pe piaţa noastră nici măcar condiţiile contractuale severe impuse de CNVM nu par să încurajeze pe administratorii de fonduri de investiţii să împrumute acţiuni speculatorilor.

„Nu ne-am gândit încă la acest fel de operaţiuni, dar teoretic am putea profita mai mult, astfel, de nişte acţiuni pe care nu dorim să le vindem. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă pe piaţă. Probabil că există cineva care şi-a dorit reglementarea respectivă şi ar trebui să acţioneze, acum“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Jan Pricop, dirctor general al KD Investments Romania, Compania adminsitrează al doilea cel mai mare fond mutuale de acţiuni local, KD Maximus cu active de peste 27 de milioane de lei.

Împrumutul ar trebui remunerat cu o dobândă mai mare decât cea mai mare pentru depozitele bancare. Un fond mutual poate acorda împrumuturi de valori mobiliare care să reprezinte cel mult de 10% din activul său, pe o perioadă de maximum 30 de zile.

Valoarea garanției cu care trebuie să vină împrumutatul trebuie să reprezint în orice moment minimum 120% din valoarea titlurilor împrumutate, potrivit reglementării CNVM.

Garanţiile se pot constitui sub formă de numerar, acțiuni din componența indicelui BET şi BET-FI, precum şi titluri de stat cu scadenţa mai mare de 12 luni, negociabile pe piața de capital.

Chiar şi aşa, scepticismul autohton privind operaţiunile de împrumut şi de vânzare în lipsă (short) de acţiuni pare să fie alimentat de „riscul de contraparte, acela de a nu mai primi înapoi acţiunile împrumutate, în ciuda tuturor garanţiilor“, potrivit reprezentantului unei mari societăţi de administrare de pe piaţă.

„Nu ne băgăm în aşa ceva pentru cât? 7% pe an?“, a mai adăugat sursa citată.

Înşişi brokerii nu au fost până acum ademeniţi de aceste operaţiuni.

„Se pare că este un serviciu care nu este solicitat nici măcar de investitorii activi de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB, n.r.). Nu am auzit decât de vreo câteva astfel de vânzări, de când aceste operaţiuni au  fost permise anul trecut“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Marcel Murgoci, directorul de tranzacţii al societăţii de brokeraj Estinvest.

 „Volumul şi valoarea tranzacţiiilor nu pot creşte din cauza vânzărilor în lipsă (short) de acţiuni împrumutate, dacă nu sunt jucători mari pe piaţă şi marfă, adică acţiuni lichide, din belşug“, a adăugat brokerul de la Estinvest.

În prezent sunt posibile vânzările în lipsă pentru 10 dintre cele mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB),  Azomureş Tg Mureş, (simbol bursier AZO), Biofarm Bucureşti (BIO), BRD - Groupe Societe Generale  (BRD), S.S.I.F. Broker Cluj Napoca (BRK), Bursa de Valori Bucureşti s.a. (BVB), Fondul Proprietatea (FP), OMV Petrom (SNP), Transelectrica (TEL), Transgaz  (TGN), Banca Transilvania  (TLV).

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO