De ce nu mai găsiţi legume româneşti în hipermarketuri şi pieţe

Anul trecut, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 8%, iar producţia s-a diminuat cu 4%. Cele mai afectate au fost culturile de roşii şi varză albă.

Potrivit unei analize furnizate ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică (INS), anul trecut în România au fost cultivate cu legume doar 239,5 de mii de hectare de teren, cu 19,5 mii de hectare mai puţin comparativ cu anul anterior (minus 8%). În 2010, spre exemplu, suprafaţa cultivată cu legume se cifra la 262,7 mii de hectare, iar în 2007, anul aderării la UE, suprafaţa era de 253,4 de mii de hectare. 

Producţia a scăzut şi ea de la aproximativ 4 milioane de tone în 2013 la 3,8 milioane de tone în 2014 (scădere de 8%). În 2010, spre exemplu, România a produs în jur de 3,8 milioane de tone, după care producţia a scăzut, un an mai târziu, la 3,3 milioane de tone.

Varza şi roşiile, tot mai rare

Raportat la 2013, dintre principalele culturi, cea mai importantă scădere de suprafaţă s-a înregistrat la varză. Suprafaţa cultivată cu varză albă s-a diminuat cu 7,1 mii de hectare, până la 47,8 mii de hectare, iar producţia a scăzut cu 33,3 mii de tone, până la aproximativ 1,1 milioane de tone.

În cazul roşiilor, au fost cultivate cu 4,5 mii de hectare mai puţin, iar producţia a scăzut cu 42,9 mii de tone, până la 706,2 mii de tone. Producţia medie la hectar a crescut însă cu 614 kilograme, urmare a condiţiilor meteo favorabile.  În 2010, producţia a fost de 768,5  mii de tone de roşii.

Producătorii dau vina pe concurenţa din afara graniţelor şi pe absenţa subvenţiilor

„Producătorii români sunt complet descurajaţi să mai cultive roşii, din cauza lipsei subvenţiilor şi a importurilor masive şi necontrolate din statele UE, precum Grecia, Spania, Italia. Mai există şi calamităţile naturale pentru care nu ni s-a dat nimic. Irigaţiile sunt la pământ. Aşa că ne-am reorientat către alte culturi. În anii ’90 aveam sere importante, precum cea de la Popeşti Leordeni sau cea de la Bacău, iar acum nu mai există nimic, pentru că Guvernul nu a dorit ca noi să repornim motorul economiei româneşti, care este agricultura. Guvernul nu are în vedere să stimuleze producătorii. Am fost în Franţa şi Italia, iar acolo fermierii, dacă decid să cultive iarna, sunt ajutaţi de stat cu 50% din valoarea energiei termice şi electrice consumate. În România, în 2013 şi 2014 sectorul legumicol nu a avut niciun sprijin. Eu nu înţeleg la ce se referă ministrul Agriculturii când spune că putem lua fonduri europene. NU avem nicio măsură”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Mircea Croitoru, Preşedintele Asociaţiei de Legume din zona Matca.

Acesta atrage atenţia şi asupra faptului că imputurile folosite păentru cultivarea roşiile se scumpesc, în medie, cu 10% în fiecare an, astfel că profitabilitatea culturii a scăzut cu 50% în ultimii 20 de ani. „Dacă s-ar investi în 20.000 de hectare de sere, am reuşi să pornim legumicultura ca pe vremuri.  Dar acum mulţi renunţă la cultura legumicolă din solarii, mulţi pleacă din ţară pentru că avem cheltuieli foarte mari”, mai spuzne Croitoru.

Creşte producţia de castraveţi

Anul trecut, România a avut, în schimb, o producţie mare de castraveţi. Agricultorii au cules cu 11,7 mii de tone mai mult faţă de anul anterior, adică 181,2 mii de tone. S-au realizat 925 de kilograme de castraveţi la hectar.

Urmare a unei producţii mari la hectar, cu peste 1.650 de kilograme la hectar mai mult decât în 2013, producţia de cartofi a României a crescut cu 6,7%, până la 3 milioane de tone.