De ce se apreciază leul chiar dacă BNR spune că evită asta? Listarea Hidroelectrica, mişcări de capital, fonduri UE şi… stabilitatea politică

„Faptul că rezervele valutare ale României cresc arată că BNR evită aprecierea leului. Sunt foarte multe intrări voluntare de capitaluri. Multe dintre ele nici nu se raportează şi nu vorbim doar despre intrările de la casele de schimb valutar. Suntem un beneficiar net de resurse care vin de la UE, inclusiv banii din PNRR”, spune Eugen Rădulescu, directorul direcţiei stabilitate monetară din cadrul BNR.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD Groupe Societe Generale, arată că România a intrat cam pe acelaşi traiect cu Cehia şi Polonia, cel puţin din punct de vedere al faptului că a atins valoarea maximă a dobânzii de politică monetară, iar acum s-ar afla într-o zonă de platou, după care va începe probabil coborârea, cel mai probabil în 2024. Iar politica de flotare controlată a cursului de schimb ajută foarte mult şi lupta BNR cu inflaţia. Până la urmă şi acţiunile Hidroelectrica au contribut la aprecierea leului. Tocmai de aceea, bancherul BRD crede că este posibil ca şi anul acesta cursul de schimb să rămână sub 5 lei pentru un euro.

Mişcările de capitaluri care au fost până acum favorabile pentru că au acoperit şi deficitul de cont curent. De asemenea stabilitatea politică şi fondurile europene intrate până acum în ţară au ajutat până acum şi stabilitatea leului şi deficitul de cont curent, spune Victor Andrei, director Operaţiuni de Piaţă BNR.

„Ce pot să subliniez este că Banca Naţională are suficiente resurse şi politici să menţină o relativă stabilitate a cursului de schimb şi a funcţionării pieţei. (…) Cred că o variaţie a cursului într-o relativă stabilitate asigurată de Banca Naţională este destul de importantă. Sunt destul de multe persoane şi companii care uită de riscul valutar şi o eventuală variaţie a cursului ne retrezeşte realitatea la realitate că există un risc valutar de care uneori tindem să uităm”, a precizat Victor Andrei în cadrul ZF Bankers Summit. Tot el arată că în ultimul un an şi jumătate rezervele valutare ale BNR aproape s-au dublat, de la 32,6 miliarde de euro euro la 59,2 miliarde de euro, susţinând astfel afirmaţia de mai sus a lui Eugen Rădulescu.

„Stabilitatea şi volatilitatea scăzută a cursului fac România mai atractivă pentru investitori şi ajută şi inflaţia”, a concluzionat reprezentantul BNR. Ceilalţi bancheri prezenţi la summit au subliniat de asemenea că stabilitatea leului a ajutat şi la scăderea cu 1,5% a CDS-urilor şi dobânzilor la titlurile de stat, a spus Mihai Ion, vicepreşedinte Raiffeisen Bank.

Ştefan Nanu, directorul direcţiei trezoreriei statului din Ministerul Finanţelor (MF), precizează că în ultimul an, cererea directă a nerezidenţilor pentru titlurile de stat emise de MF a crescut de la 16% la 24% în totalul datoriei publice, ceea ce arată că cererea investitorilor nerezidenţi pentru titlurile de stat a crescut 8% anul acesta, undeva la circa 10 miliarde de euro, potrivit unor calcule estimative. „Polonia, de exemplu, are rating mai bun decât România, dar cursul a lucrat în favoarea noastră în faţa investitorilor. Volatilitatea leului este mai mică decât cea a forintului sau a zlotului”, a declarat Nanu.