De la 1 octombrie valoarea IRCC crește, dar ratele creditelor vor rămâne constante. 2027 ar putea aduce reversul medaliei: creșteri sau scăderi de dobânzi?

Valorile extreme ale indicelui IRCC zilnic în perioada 1 aprilie 2026 – 1 iulie 2026 arată o valoare maximă de 5.7 % (29 iunie 2026) și una minimă de 5.47 % (8 mai 2026), conform curs bnr.ro. În acest context, valoarea medie pentru trimestrul al doilea din 2026 este de 5.58 %, față de un nivel de 5,56% indice IRCC practica de sistemul bancar în prezent.

Modificarea indicelui IRCC, care va avea loc la 30 septembrie 2026, de către BNR este mult prea mică pentru a influența în vreun fel costul creditelor. Totuși, este prima dată în acest an când valoarea IRCC crește, chiar dacă insignifiant. Înseamnă acest lucru începutul unei tendințe? Puțin probabil, mai ales pentru faptul că în ultimele trei luni nivelurile ROBOR la trei și șase luni au stat nemișcate, ceea ce, teoretic cel puțin, indică o inactivitate în piața tranzacțiilor interbancare care stau la baza stabilirii următorului IRCC, valabil de la 1 ianuarie 2027.

Cu toate acestea, finalul anului 2026 ar putea fi mai efervescent decât ne imaginasem inițial. Și totul depinde de decizia S&P din 2 octombrie. Este decizia care ar putea conduce la o scădere a dobânzilor practicate pe piața bancară în 2027 sau, din contră, la o creștere a acestora.

”Pe IRCC, sincer, nici eu nu aș vorbi acum despre o tendință. Trecerea de la 5,56% la 5,58% de la 1 octombrie este prea mică pentru a indica o schimbare de direcție, iar ROBOR 3M este blocat la 5,84% încă de la sfârșitul lunii iulie”, spune Claudiu Trandafir, fost bancher și fondator al Oferte Bancare.ro.

El subliniază că subiectul mai interesant este ce urmează în ultimele luni ale anului și, mai ales, în primul trimestru din 2027. În momentul de față, piața este într-o zonă de expectativă, pe fondul incertitudinii politice și al deciziilor fiscale care urmează. Un prim reper foarte important va fi 2 octombrie, când S&P Global Ratings are programată următoarea evaluare a ratingului suveran al României.

”De aici văd două scenarii. Dacă avem stabilitate politică, măsuri credibile de reducere a deficitului și o corecție reală a cheltuielilor statului, presiunea pe dobânzi poate începe să se reducă mai vizibil. De altfel, avem deja un semnal interesant: în perioada de maximă tensiune din 2025, randamentul titlurilor de stat românești la 10 ani ajunsese în jurul a 8,5%, iar acum este în jur de 6,9%. România se finanțează în continuare scump, dar diferența este semnificativă.

Într-un asemenea scenariu, mă aștept ca în primul trimestru din 2027 să putem vedea o mișcare descendentă mai clară a dobânzilor și, ulterior, efectul să ajungă și la costul creditării. IRCC reacționează oricum cu întârziere, deci ceea ce vedem acum în indice ne spune mai degrabă ce s-a întâmplat în urmă cu câteva luni decât ce urmează”, spune Claudiu Trandafir.

Există însă și reversul medaliei. Acel așa numit scenariu negativ: instabilitatea politică continuă, consolidarea fiscală este amânată sau se face din nou predominant prin taxe, iar ratingul de țară ajunge sub presiune. ”Atunci discuția nu mai este despre când scad dobânzile, ci despre cât timp România poate menține costurile actuale de finanțare fără ca acestea să se transmită mai puternic în economie”, a declarat Claudiu Trandafir.

Practic, de la 1 octombrie va fi utilizat același IRCC din primul trimestru al anului, de 5,58%, stabilit pe baza tranzacțiilor interbancare de la finalul anului trecut. IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru. IRCC trimestrial se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau în considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.