De la București, ministrul ungar de externe cere Comisiei Europene să finanțeze extinderea conductelor de transport de gaze în Europa de Sud-Est

“Noi, în Ungaria, suntem sub o presiune continuă să diversificăm apovizionarea, dar asta nu înseamnă doar să înlocuim o sursă sigură cu alta, ci să avem acces la toate sursele posibile. (…)  Noi, în Ungaria, privim problema aprovizionării cu energie ca pe o problemă ce ține de realitatea fizică. Respingem orice fel de abordări care încearcă să formuleze problema aprovizionării cu energie în context politic sau ideologic. În Ungaria, noi considerăm că răspunsul la întrebarea ″De unde cumpărăm gaz?″ este determinat 100% de infrastructură. Atâta vreme cât este imposibil să transporți gaze în rucsac, rețeaua de conducte va decide de unde cumperi gaz″, a spus miniustrul ungar.

“Pentru Ungaria cel mai mare obstacol în calea diversificării aproviixonarii sunt Bruxellesul și câteva state membre. Dacă vrem să aducem volume mai mari din alte surse, trebuie să ne uităm la est, Turcia, Azerbaidjan, Qatar, dar probleme este capacitatea limitată de trasport din Europa de Sud Est”, a spus minitsrul ungar care a mai afirmat că Bruxelles-ul se opune la extinderea gazoductellor din regiune pe motiv că gazele naturale nu vr mai fi folosite în viitor, lucru cu care el nu este de acord. “Ce energie va consuma România este problema României, ce energie va consuma Ungaria este problema Ungariei”, a sps  Szijarto, care a mai arătat că refuzul Comisiei de a finanța noi gazoducte ăn această zonă afectează atît interesele României, cât și pe cele ale Ungariei

Oficialul ungar a mai epxplcat că țara sa, fără ieșire la mare și cu resurse limitate, este depondentă atât de țările care vând resursele, cât și de cele de tranzit și în acest sens a reluat nemulțumirile sale la adresa Bulgariei care a pus o taxa de 10 euro pe MWh de gaz rusesc tranzitat spre Serbia și Ungaria, făcând apel la “solidaritate regională”.

El a mai arătat că, dintre cei șapte vecini pe care îi are, Ungaria are interconexiuni cu șase, iar pe conducta din România Ungaria poate importa 2,6 miliarde de metru cubi de gaze pe an, care ar asigura un sfert din consumului țării, iar capacitatea de interconectare cu rețeaua românească ar urma să crească, în prima fază, la 3,2 miliarde de metri cubi pe an.

Citește și: