Debitul Dunării va scădea la o treime din normal, producția de energie hidro a scăzut deja semnificativ

Hidrocentralele funcționează acum la o putere de circa 1.000 MW, din ceu peste 6.400 MW instalați din cauza apei puține. Iar debitul Dunării se estimează a scădea și mai mult.

Debitul fluviului Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere pe parcursul săptămânii viitoare până la valoarea de 1.850 metri cubi pe secundă (mc/s), situându-se de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s), arată prognoza realizată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până la 30 iulie 2022, citată de Agerpres.

Debitele vor fi în scădere şi în aval de Porţile de Fier.

Pentru râurile din ţară, debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare în perioada 24 – 30 iulie 2022.

„Spre mijlocul intervalului de prognoză, sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, cu o probabilitate mai mare în jumătatea de nord a ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, sub formă de aversă”, avertizează hidrologii.

Potrivit prognozei lunare emise de hidrologi, în luna iulie 2022, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe cursul superior al Jiului şi pe râurile din bazinul superior şi mijlociu al Ialomiţei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mică, Târnava Mare, Călmăţui, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Bârlad, Moldova, Jijia, pe cursul superior al Mureşului, pe cursul Siretului, pe cursul mijlociu şi inferior al Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

În ceea ce priveşte fluviul Dunărea, hidrologii au prognozat pentru luna iulie un debit maxim de 3.500 mc/s, iar cel minim de 2.500 mc/s, în timp ce media lunii este de 5.350 mc/s, însă în prezent debitul Dunării a scăzut din cauza secetei şi căldurii excesive sub 2.000 mc/s, respectiv la 1.850 mc/s.

Puțină energie hidro

La ora redactării acestei știri, hidrocentralele funcționau la o putere orară de circa 1000 MW, pe fondul hidraulicității reduse, consumul țării fiind asigurat, în ordine, de centrala nucleară, de centralele pe gaz, apoi cele pe cărbune, și abia apoi cele hidro, eoliene și parcurile fotovoltaice.

Gradul de umplere al lacurilor era de 76% la data de 17 iulie (ultimele date disponibile la Transelectrica), cu 10 puncte procentuale sub nivelul consemnat cu o lună în urmă. În primele șase luni din acest an, Hidroelectrica a produs cu circa 1 TWh mai puțină energie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și nu poate fi exclusă posibilitatea de a cumpăra energie pentru a-și onora contractele.